Semizeul

PERCY:Capitolul IV: Revansa

-Percy Jackson, spuse Jack
Da, eu sunt acela. Perseus Jackson, fiul lui Poseidon, zeul mari. Un titlu interesant.
Pai, sa incep. Am 18 ani si traiesc in New York.
Pe mama mea o cheama Sally Jackson si e cea mai minuata femeie din lume. Ar merge pana la capatul Tartarului pentru mine.
Cunosc Tabara Half-Blood de cand aveam 12 ani. Aici mi -am petrecut verile antrenandu-ma si plecand in misiuni. Asa este toata viata mea...pe fuga. Dar acum totul se schimba:
-Jack Taylor. Ai mai aflat ceva despre familia ta?
-Putin...spuse Jack cu jumatate de gura. Ce-ti mai face dintele?
-Se vindeca.am spus
-Aha. Imi pare eau din nou, dar tu m-ai atacat primul.
- Tipule aveam 7 ani si mi-ai luat sandwich-ul!
-In fine. Tipule iti spun sincer a fost ptim a mea lupta si cea mai mortala.
-Gata baieti, zise Rachel. Jack continuam turul?
-Bine atunci, te astept la o revansa inainte de cina. Ce zici? am zis eu.
-Ca pe vremuri, Jackson. Ca pe vremuri...
Jack s-a intors la grup si Chiron mi-a zis:
-Percy, baiatul asta o sa-ti fie de folos in cautarea ta. Sunt sigur.
-Poate...
In arena pustii de la Ares se bateau cu cei de la Hermes pentru armele furate de copiii lui Hermes. Aces lucru nu-i prea ciudat pana la urma Hermes e zeul hotilor.
In timp ce Chiron le explica invataceilor ca nu e bine sa se certe am vazut-o pe Annabeth.
-Heei, Annabeth! Ce faci?
-Bine...a spus ea suparata.
-Annie ce s-a intamplat?
-Percy...trebuie sa plec. Stiu ca pare ciudat sa-ti zic asa din start, dar Chiron m-a trimis intr-o misiune de cautare a unui fiu al lui Apollo tinut ostatic de niste ciclopi in Saint Elias la granita cu Canada si voi sta ceva timp acolo.
-Ok...Ne vedem cand te intorci.
-Asta e problema Percy, nu stiu daca ma voi intoarce. Apli adapostesc foarte multe pericole inca nedescoperite chiar si de zei.
-Ai grija. Am incredere in tine. Il poti salva pe fiul lui Apollo. Esti puternica, curajoasa, isteata...tot ce mi-as dori la o fata...am zis zambind incercand sa par optimist, macar pentru ea.
Annabeth mi-a dat o imbratisare stransa si calda. Era ca un vis. Apoi visul s-a naruit. Ea s-a desprin si a plecat spre iesirea din tabara.
-Hei Jackson cine-i fata?intreaba Jack de undeva de langa mine.
-Aa, ea...nimeni.
-Ahaa, m-am prins. Voi doi, a spus el razand.Ok va las.
-Taylor ce zici o lupta ca pe vremuri.
Jack s-a uitat intr-o parte si-n alta si a zis razand:
-Sa te vad, Percy!
-Mai intai alegeti arma.
-Nu e nevoie, a zis Jack. Apoi si-a scos pumnalele. Unul de lama de argint si celalat cu lama de bronz celest.
-Uuu arme noi. Interesant.
Apoi mi-am scos pe Anaklusmos.
-Wow, Jackson o sa ma ataci cu un pix? Ce o sa faci o sa-ti scri testamentul pe frunte?
-Nu chiar...
Apoi am apasat pix-ul care s-a transformat intr-o sabie de bronz celest.
-Anaklusmos. Credeam ca-i doar un mit faptul ca exista.
-Pai daca vrei sa afli, vino si descopera singur.
Jack a ras si apoi a sarit spre mine cu pumnalele pregatite.
Am ripostat fix in ultimul moment. Am sarit in spate. Iar Jack incercand sa ma atace cu pumnalul de argint i-am parat lovitura doborandu-i pumnalul din mana.
Jack a facut o saritura peste mine dorind sa riposteze cu pumnalul de bronz celest dar i-am anticipat muscaria si cu o lovitura cu capatul sabiei i-am azvarlit si celalalt pumnal. Apoi i-am pus sabia la gat lui Jack gafaind.
-Te-ai descurcat bine, Jackson, a zis Jack gafaind
-Si tu, Taylor, i-am spus.
I-am luat sabia de la gat si am dat mana razand.
-Prieteni? am intrebat
-De ce nu, a spus Jack zambind.
Toata seara ne-am plimbat si am ras despre tot ce s-a intamplat in acesti ani. Pare ca toata viata si-a cautat familia peste tot. Dar nu gasise niciun raspus cu ce li s-ar fi intamplat. Jack parea chiar interesat de acest subiect, vorbind despre familia lui. Era singurul lucru pe lume care vroia sa-l afle cu orice pret: Cine e el? Cine e familia lui si ce s-a intamplat cu ei?
Poate chiar vom face o echipa, ma gandeam eu. Trebuie sa-l ajut sa afle mai multe despre trecutul lui.