Pervers sau nu

106 9 0
                                    


- Misca-ti fundul ca altfel o sa intarziem! strig eu dupa Leo care, speriat de vocea mea, a cazut din pat facandu-ma sa rad. Am un deja vu, spun eu printre chicote.

- Nu ai mai avea unul daca nu ai mai uita sa activezi alarma, ma cearta el de pe podea.

- Si atunci unde-i distractia? il intreb eu facandu-i cu ochiul.

- Vrei distractie? ma intreaba incepand sa rada. Iti arat eu distractie! exclama ridicandu-se de jos si incepand sa ma alerge prin camera.

- Deja vuuu, strigam eu incercand sa il tachinez, amintindu-mi de ultima oara cand am facut exact acelasi lucru, doar ca de data asta nu ne va mai intrerupe nimeni si nici nu va mai fi nicio lupta. Asta doar daca Leo nu are de gand sa se bata cu mama. Dar ma indoiesc de asta.

- Stii, cred ca ar trebui sa ne imbracam, imi spune Leo din spatele meu, inconjurandu-mi talia cu bratele sale si punandu-si barbia pe umarul meu.

- Cred ca am mai putea sta asa cinci minute, soptesc topindu-ma in bratele lui.

- Suntem cu zece minute in intarziere, imi spune el calm.

- Ce?! Si de ce nu mi-ai spus pana acum?! ma precipit eu desprinzandu-ma din imbratisare.

- Am vrut la inceput, dar erai prea adorabila cand-

- Inceteaza, ii spun, toata rosie, lovindu-l cu pumnul in brat si incercand sa alung amintirile a ceea ce se intamplase in urma cu cateva minute. Nu, cu siguranta nu vreau sa-mi amintesc...nu cand Leo e langa mine.


****


- Scuzati-ne ca am intarziat! exclam eu extenuata ca dupa sa dau nas in nas cu regizorul care imi arunca o privire dezamagita dupa care acea privire se transforma intr-una furioasa, aproape demonica. Aaah!

- Ce ti s-a intamplat?! Esti constient ca imaginea e una dintre cele mai importante aspecte in actorie? spune regizorul, iar eu ma intorc in spate ca dupa sa-l vad pe Leo care statea cu capul plecat.

- Pai vedeti, a fost un accident-

- Pe langa faptul ca intarziati mai si aveti tupeul sa veniti in starea asta aici, ma intrerupe regizorul. Eu chiar voiam sa-i explic, dar daca nu vrea...asta e. Nu vreau sa ingreunez situatia mai rau decat e deja.

- Ieri a aratat mult mai rau decat acum, incerc eu sa spun, dar regizorul imi arunca o privire de taci-nu-e-treaba-ta-eu-vorbesc-acum.

- Imi pare rau, domnule.

- Scuzele nu te vor ajuta la filmarile de azi.

- Poate putin machiaj si- O sa plec, spun dupa ce regizorul mi-a aruncat alta privire indignata.

          Dupa o cearta destul de lunga in care tot ce Leo a facut a fost sa taca, am mers cu totii pe platou, dar nu inainte de a ne machia si schimba in tinutele personajelor pe care le interpretam. Totul a decurs bine...cu exceptia unor mici incidente, fiindca se pare ca regizorului nu ii convenea mai nimic si eram nevoiti sa reluam scena over and over again. Asta a fost de-a dreptul groaznic, dar ce pot sa zic? Astea sunt riscurile meseriei si ca tot am pomenit de ele, mie una nu mi s-a mai intamplat sa reiau o scena de atatea ori. A fost horror. Mi se si uscase gura de la atata vorbit. De ce trebuia sa fiu tocmai eu personajul principal? Sau de ce trebuia sa fie Leo cu mine in toate scenele pe care trebuia sa le repetam? Regizorul si-a gasit o zi proasta in care sa poarte pica. A fost foarte strict cu Leo. Pff, si cand ma gandesc ca mai avem si un interviu.

- Gata pentru interviu?

- Huh? Oh, da. Sunt gata, reusesc eu sa spun dupa ce Leo ma surprinsese cazuta pe ganduri la fel cum si Jake o facuse cu o zi in urma. Ah, Jake! Idiotul ala..., murmur eu fara sa-mi dau seama ca vorbesc cu voce tare si nu doar in capul meu.

Leo Howard (Vol. 2)Where stories live. Discover now