Chapter 26 - You Can Stay With Me!

4.5K 204 3
                                    

~Perspectiva Anabellei~

Povestea pe care mi-o spunea era una inventata de el.Cu un an inainte de a ma muta,cand stateam in casuta noastra din copac,el mi-a scris-o,spunandu-mi ca defapt e o poveste pe care o traieste si pe care o simte cu adevarat,ca e povestea noastra.Era vorba despre o fata si un baiat,care,spunea el,semana cu noi.Modul in care descria facea totul special,povestea noastra,de la inceputuri,pana in prezent.Eu intruchipam o printesa,iar el un print si din cate imi amintesc,cred ca mi-a spus-o de zece ori.Niciodata nu ma puteam satura de ea.Devenise,fara doar si poate povestea mea preferata!

La sfarsit,dupa ce ''noi'' am trecut prin atatea impreuna,luptand pentru dragostea ce ne lega,am ajuns sa fim in sfarsit fericiti si sa avem o familie.Partea care mi se parea cea mai amuzanta si totusi cea mai draguta era ca mereu imi spunea ca vom avea si  o fetita si ca ea se va numi Darcy.

Si eram doar niste copii...El,un baiat timid,dulce,cu niste gropite adorabile,cu parul inchis la culoare si cu ochii verzi,stralucind precum smaraldele...Eu,fetita timida,blonda,sensibila si retrasa,care isi punea toata dragostea si increderea intr-un micut print.Acum,ca ambii ne maturizasem,povestea capata mult mai multa speranta.De necrezut...avea  aproape douazeci de ani.iPiciul inocent si dragalas,cu vise mari,promisiuni si un zambet ingeresc,se tranformase peste noapte intr-un barbat.Da,vocea lui era alta,stilul lui era altul,infatisarea era alta!Dar el nu se schimbase!Cateva lucruri il dadeau de gol!Era la fel!Gropitele si latura sufleteasca cu care ma obisnuise pana acum cativa ani,reprezentau cu strictete elementele ce inca s-au pastrat in in intreaga sa fiinta.

Stateam ghemuita langa el.Coprurile noastre erau lipite.Inima ii batea rapid si caldura se resimtea mai mult cu fiecare secunda.Fata imi era adancita in scobitura gatului sau.Continua sa imi spuna povestea.Stiam ce se intampla,ce urma,fiecare cuvant,fraza,expresie imi erau familiare.Pe langa toate acestea,aveam acel sentiment pe care il are un copil cand i se citeste o poveste noua.De fiecare data,chiar daca nu era decat aceeasi poveste.Faptul ca vorbea,forma un fel de vibratie de la plamani in sus.Imi placea la nebunie sa o simt.Vocea lui groasa,ragusita dar totusi calda si placuta,ma linistea.Ochii mi se inchideau usor,fiecare pe rand,alunecand cu fiecare clipa in lumea magica a viselor.

~Perspectiva lui Harry~;

 Eram aproape de a termina povestea.Am simtit cum ea a adormit.M-am oprit din a povesti.In continuare,ii mangaiam parul,neluandu-mi ochii de la ea.I-am sarutat crestetul capului si am invelit-o mai bine,luand-o mai strans in brate.

-Te iubesc!i-am soptit la ureche.

Atunci cand o simteam langa mine,era cel mai placut sentiment din lume pe care l-am avut,pana acum.Imi era necesar sa o protejez si sa o tin mereu in siguranta.Imi dadea mereu putere,speranta,curaj in tot ceea ce faceam.O iubesc atat de mult si atat timp cat va fi chiar aici,langa mine,nu i se va intampla niciun rau.Stiu ca a avut o perioada grea in viata.E sensibila,ceea ce ma face sa ma port asa cu ea.Fragilitatea ei e slabiciunea mea!Ea in sine e slabiciunea mea!

Parintii ei au avut foarte multe probleme,atat cu banii cat si cu relatia lor.A suportat certuri si atata ura.In toata sensibilitatea,finetea si gingasia ei,exista si putere!Un spirit de a lupta!Nu o vei vedea niciodata ca se da batuta,desi,la prima vedere unii ar crede asta!De cand o cunosc si implicit,problemele ei,imi doresc doar sa ii ofer o viata mai buna!Ceea ce vreau e sa o vad fericita si atunci voi fi si eu!

*Dimineata*

~Perspectiva Anabellei~;

''O noua zi!''mi-am zis eu in gand,straduindu-ma sa deshid ochii.Lumina ce venea de afara,in combinatie cu zapada ce acoperise crengile in intregime,peste noapte,o faceau si mai insuportabila.Asteapta!A nins!

Offf,eram prea obosita sa observ!Imi aduc aminte de copilarie...La fiecare ninsoare,dimineata,cand ma trezeam si vedeam totul mult mai alb si mai plin de zapada,saream din pat si priveam afara ore in sir iar dupa ora pranzului,ieseam cu Harry in curtea casei si ne bateam cu zapada,faceam oameni de zapada si ingeri.Mi-am atintit privirea spre ambele maini.Nu aveam nicio perfuzie asa ca m-am ridicat din pat si m-am asezat pe pervazul geamului,privind peisajul de afara.Imi era foarte frig.Harry nu era prin preajma iar eu am fost obisnuita cu  toata caldura de pe timpul noptii.Salonul era cufundat intr-o liniste infernala.Sunetul care se putea auzi era cel facut de vant,atunci cand patrundea prin geamurile subrede.Cum Harry nu era prin preajma cred  ca asta era,pana la urma singura chestie care imi alunga plictiseala.Astupam cu deteul gaurile micute,dupa le luam de acolo,lasand gerul sa patrunda sfios in incapere.O mana mare se plimba pe spatele meu.Parfumul scump,cu o aroma pe care nu o puteai descrie in cuvinte si care te facea sa iti pierzi mintile era acum amestecat cu mirosul de ciocolata calda.

-Buna dimineata!mi-a urat el,asezandu-se langa mine si luandu-ma in bratele lui calde,din nou.Dintr-odata,ma simteam mai bine!In siguranata si inconjurata de iubire si doua brate calde.Mi-a oferit ceasca.Lichidul ce se afla in ea,o facea sa fie putin fierbinte insa am inceput sa sorb din ea,lasandu-mi capul pe umarul lui Harry si privind cum fulgii de zapada,care au inceput din nou sa cada.Luna martie se apropia si ea,dar afara inca ningea.

Telefonul a inceput sa ii sune.M-am departat de el,numai pentru a-i lasa putina intimitate.Dupa un minut,s-a pus din nou langa mine,spunandu-mi:

-Am o veste proasta...

-Ce s-a intamplat?

-Am vorbit cu parintii tai si...a fost un incendiu la casa ta.Nu a mai putut fi recuperat nimic.Totul ars din temelii.Ei sunt la matusa ta,in centrul orasului.Cum externarea ta va fi peste 3 zile,ei vor ramane acolo mult timp si m-am gandit,luand in considerare ca sunt deja sase oameni intr-o singura casa,asta daca punem la socoteala parintii tai,matusa si unchiul tau si cei doi copii ai lor.Le-am propus si au fost de acord sa te mutam impreuna pentru o perioada de timp...Doar ca prieteni!

-Harry...Apreciez dar...nu stiu...Nu ti se pare putin cam mult?Adica...

-Nu musc,sa stii!

Comentariul sau m-a facut sa pufnesc in ras.

-Nu e vorba de asta ci de faptul ca...

-Doar ca prieteni!Nimic mai mult!

-Nu e o idee buna...chiar nu stiu...

-Te rooooooooog!Te rooooog!Te roooooooooog!Te rooooooog!Te roooooooog!Te roooooog!Te rooooooooooooooooooog!

-Doar ca prieteni?

-Dap!Deci raspunsul e da?

Facea niste ochisori de catelus mari si dragalasi si un botic dragut.Imi era greu sa il refuz plus ca dincolo de aparente,chiar mi-ar fi placut sa ma mut cu el!Harry era de mult timp cam pervers si sincer baiatul asta ma speria la acest capitol!Dupa ce am stat pe ganduri putin,i-am raspuns:

-Deci...Doar ca prieteni!

-Da!

-Si eu iau dormitorul cel mare!

-Dar singurul dormitor mare e al meu!

Tonul era mai indraznet,privirea nici ea mai prejos.

-Harry!

-Mai vedem noi....

-Ok...Voi avea program la baie,clar?

-Inteles!

-Si la opt jumatate seara,trebuie sa ma uit la Pretty Little Liars iar tu va trebui sa te uiti cu mine!

-Dar...

-Niciun dar!am spus eu ,facand pe serioasa!

El a ras.

-Continua....m-a rugat.

-Siiiii pana acum,cam astea sunt conditiile!A da!Am nevoie de un dulap pentru haine si pantofi si sa fie mare!Pentru machiaj,ceva gen o noptiera mai mare!

-Avem!Deci da?Ne mutam impreuna?

-Dap!i-am raspuns,imbratisandu-ne.

O sa fie distractiv sa petrecem ceva timp impreuna,ca pe vremuri!Mi-a fost dor de ceea ce faceam inainte!Vom recupera totul din urma si va fi ca in copilarie!Ce s-ar putea intampla rau,nu?In Harry am cea mai mare incredere si stiu ca nu mi-ar face rau in vecii vecilor!Doar in prezenta lui ma simt...in siguranta!

ღFirst Love That Will Last Forever(A Harry Styles Fan-Fiction)ღWhere stories live. Discover now