ღFirst Love That Will Last Forever(A Harry Styles Fan-Fiction)ღ

Chapter 9 - The Truth Is That...I...I Love You!

Harry...adevarul e ca...eu...Te iubesc!

S-a uitat la mine pret de cateva secunde.Mi-a zambit iar la scurt timp,ochii sai au capatat o sclipire aparte.

-Tu chiar vorbesti serios?mi-a spus el,de data asta avand lacrimi in ochi.

-Da!

-Si de ce nu mi-ai spus pana acum?De ce m-ai respins?

-Harry...este prima data cand iubesc pe cineva cu adevarat.Niciodata nu am stiut cum e...si gandeste-te...ne cunoastem de 3 zile.

-Crezi ca eu am mai iubit pe cineva asa inainte?Iti spun ca nu!Tu esti prima persoana pe care o iubesc,pe care o alege inima mea,nu un manager!

-Harry...mi-a fost frica sa nu fiu ranita,mi-a fost frica ca am luat totul mult prea rapid!Te rog,intelege!Te iubesc dar...imi este greu...nu te stiu intr-atat de bine incat sa pot sa am inca o relatie...

-Cum?Eu nu te-as putea rani niciodata!Sa nu mai spui asta!Uite,iti voi da timp.Te voi astepta oricat de mult iti va lua sa te gandesti dar vreau sa imi promiti un singur lucru!

-Bine!

-Ca te vei gandi foarte bine si ca vei face ceea ce simti!Oricare ar fi raspunsul tau,vreau doar sa fii fericita!

-Iti promit!Multumesc!

-Nu ai pentru ce!mi-a spus el.

Fruntile noastre s-au lipit la un moment dat.

Simteam cum nasul lui il atingea pe al meu,ii simteam respiratia contopindu-se cu a mea.Degetul lui imi mangaia lent gatul,urcand pana la barbie.Nu a durat mult ca degetul lui sa ajunga pe buzele mele.Acea atingere care ma coplesea si care imi provoca o mie de senzatii in tot corpul.Imediat,atingerea buzelor lui m-a facut sa ma pierd in cu totul alt univers.Nu ma puteam satura niciodata de acele buze moi,carnoase,calde si fine precum matasea.arutul a fost unul lung,ca de obicei,presarat cu unele muscaturi usoare,jucause si cu foarte multa pasiune.Sub mine am simtit imediat ceva moale.Era patul.Harry era perfect intins peste mine,in timp ce pieptul lui se ridica si cobora.Corpul lui cald si respiratia sa faceau ca frigul din salon sa dispara.Pfff cateodata ma intreb si eu asa...suntem totusi in America!Nu pot face si ei cumva sa incalzeasca saloanele astea?Adica,ingheata oamenii.Desi era semtembrie,afara temperaturile erau extrem de joase.Nu mai conta absolut nimic,oricum.Il aveam pe Harry langa mine si asta era tot ceea ce conta.Pana la urma,cred ca am facut bine ca i-am spus tot ceea ce simt.

Sa revenim...

A ajuns la lobul urechii.Nu a stat foarte mult pe ganduri si l-a muscat,ceea ce m-a facut sa scot un micut geamat.A zambit.Eram ferm convinsa ca asta ii crea placere.Cobora din ce in ce mai jos.Ajunsese deja in zona gatului.A inceput sa il sarute,muscandu-l din cand in cand,iar dupa sarutandu-l din nou,pentru a calma durerea.Era un moment perfect dar ceva l-a stricat.Un sunet puternic m-a facut sa tresar.Mainile imi tremurau usor.

-E ok...A fost doar un tunet.Shhh...mi-a spus Harry calm,dandu-mi imediat un pupic fix in varful nasului.

Am rasuflat usurata iar el mi-a zambit,de data asta sarutandu-ma pe frunte.Degetele mele s-au asezat fix pe gropitele lui.O bucla i-a venit usor in ochi.I-am dat-o la o parte iar el mi-a zambit.Era atat de dragut!♥

De pe hol se auzea vocea doctorului.Cand am sesizat ca usa avea sa se deschida,amandoi am intrerupt totul,prefacandu-ne ca nu s-a intamplat nimic.

-Cum va simtiti,domnisoara?

-Bine,foarte bine,i-am spus eu doctorului.

-Asta e excelent.In cazul acesta veti pleca din spital cu doua zile mai devreme.Acum trebuie sa va schimbam perfuzia.

Mi-a scos branula.A luat un garou cu care mi-a strans destul de tare mana,pentru a-mi gasi din nou vena.In tot timpul asta ma uitam numai la Harry iar el ma tinea de mana libera.Atunci cand am simtit acul in piele,m-am incruntat putin,strangand din ochi.Harry si-a lipit usor buzele de ale mele,sarutandu-ma inca odata,pentru a ma linisti.

In 5 minute doctorul a plecat.Eu am ramas cu Harry,continuand ceea ce fusese intrerupt.Ma simteam atat de bine in bratele lui.Imi lua orice durere,orice neliniste.Ceea ce era foarte ciudat era ca,desi eu inca nu ii dadusem niciun raspuns,si chiar ma gandeam la o perioada destul de lunga de gandire,ambii ne comportam ca si cum am forma deja un cuplu.Adevarul era ca nu ma puteam abtine din a face asta,si nici el.

-Harry?

-Mhm?

-Crezi ca e bine ce facem?Adica nu trebuia sa ma gandesc putin la asta,ce zici?

-Nu stiu daca e bine sau nu dar in orice caz,nu ma pot abtine!Asa ca vreau sa continuam!

Am chicotind,intorcandu-ne din nou la sarut.

Inca ma gandeam daca e bine ceea ce fac.O parte din mine spunea ca ar trebui sa termin ceea ce se intampla,o parte spunea ca nu.Dar era atat de greu sa ma abtin....era atat de greu sa ii rezist...Tentatia era mult prea mare,mult prea puternica si in fata ei eram atat de micuta,de sensibila,incat am cedat usor.Faptul ca il iubeam ma facea sa fiu si mai vulnerabila.

-H...Harry!am spus eu,aproape fara vreun pic de aer.

Am ranjit si l-am impins usor de langa mine.S-a uitat intrebator la mine,dandu-si capul intr-o parte.

-Am spus ca ma voi mai gandi la asta!Imi va lua ceva...Nu incerca sa ma influentezi!i-am spus eu chicotind.

-Deci recunosti ca ti-a placut!a spus Harry,scotand limba si ranjind oarecum pervers.

-Harry!am tipat eu,uitandu-ma serios la el.

-Scuze...Dar macar mai pot primi un pupic?Doar unul!Te looog!a spus el,alintandu-se ca un copil mic si facand o fata de catelus.

-Nup!

-De ce?mi-a spus el,continuand sa se poarte ca un copil.

Am oftat.

-Deci pot?

Am bufnit in ras.

-Sigur ca poti!Dar numai odata!Si pana ma voi gandi,asta e ultimul !

-Bine!

Si intr-adevar,nu a fost un simplu pupic,ci un adevar sarut,mult mai salbatic decat celalt.