Puterea celor trei fecioare (Întrând în lumea vârcolacilor, Volumul III)

Capitolul 15: Cine merge? Cine rămâne?

- Sper că ai înțeles de ce le putem lăsa aici.

Vrăjitoarea dădu din cap cu o expresie rece în timp ce nu îl slăbea deloc din ochi.

- Vin și eu, nu o pot lăsa pe Mia singură.

Katherine era foarte dornică să își protejeze asistenta, era în stare de orice pentru a face acest lucru, chiar și să parcurgă un drum lung ce o va epuiza total. Tamir înțelese foarte bine acest lucru, voiau să fie mereu împreuna indiferent de consecințe. O aprecie pe vrăjitoare pentru devotamentul său față de roșcată și își abținu un zâmbet. 

- Cine merge pe lângă fecioare? întrebă James încercând să pară calm, tonul încordat îl trăda.

Tamir își mută privirea spre vampirul care vorbise. Îi fusese de ajuns o singură secundă pentru a-și da seama cât de tensionat este. Piciorul drept al vampirului se agita încontinuu pe suprafața din lemn a podelei, deși încerca să se controleze. Începea să devintă tot mai nervos pentru că nu primise nici un răspuns, iar el nu avea de gând să îi facă pe plac. Acum era momentul în care avea să îl testeze, să vadă cât de mult putea să se stăpânească înainte de a-și pierde cumpătul. Știa de ce era atât de agitat și de ce nu îi comvenea deloc discuția, el avea să își piardă fiica din ochi pentru că ea va pleca. 

Ochii vampirului se mișcau prin încăpere privind de la unul la altul fără a-și da seama că era privit de el. Știa deja ce vedea fără a fi nevoit să privească și el prin cameră, nimeni nu era interesat să îi ofere un răspuns.

- Am înțeles că fetele trebuie să meargă, vorbi James încercând să fie stăpân pe sine,  dar nu le putem lăsa singure cu Katherine când Jeff umblă liber. Trebuie să le protejeze cineva.

Tamir zâmbi în sinea lui, dragostea vârcolacului pentru copilul adoptat era mai mare decât egoismul propriu. Începea să își formeze tot mai mult o bună părere despre vampir, dar nu se aștepta la minuni din partea lui.

- Vom merge noi cu ele, vorbi voios Christopher. Eu și cu Dylan putem să le protejăm cât de cât.

Tamir pufni amuzat și îl privi pe băiatul din fața lui. Gestul protectorului fusese zărit de mai multe perechi de ochi, iar el știa cine a fost cel mai deranjat din toți. Simțea ochii lui Benjamin privindu-l dur și curios, dar nu își schimbă acțiunea.

- Și eu sunt bun de luptă, vorbi Alexei mândru de sine. Pot să o protejez pe Aisha fără nici o problemă de pericole.

Chiar dacă Alexei spuse același lucru ca și Christopher, protectorul nu reacționase. Rămase privind spre cei doi îndrăgostiți din fața lui, care în acea dimineață îi făcuseră probleme. Putea foarte bine să îl privească dur pe Alexei și să îl atenționeze că va rămâne acasă, dar și-ar fi distrus planul ticluit de curând. Rămase cu privirea ațintită asupra lui Christopher și îl ignoră pe celălalt vârcolac, se prefăcu neinteresat de el.

- Ai observat și tu? își întrebă Ben soția folosind codul morse pe pielea ei.

- Da, îi răspunse ea simplu.

Exact așa cum se așteptase erau în același gând.

- Vor merge fecioarele și iubiții lor, vorbi Ben cât se poate de sigur pe el.

- De ce i-am trimite cu ele? vorbi Tamir.

Ben zâmbi ghicind tot mai mult ceea ce se întâmpla cu Tamir. Era orbit de ceva, ceva legat de Alice si Christopher, pentru că altfel ar fi putut observa oportunitatea ce se ivea.

- Dragostea este un element puternic, Tamir, ce te poate face să recurgi la lucruri nebunești. Cine protejează mai bine o fată decât propriul ei iubit?