Prizoniera răului +18 [Vol. 1]

Cap.31-Sisters forever

Melodia de la inceput este exact ca povestea celor doua surori si sper sa va placa...

Harry isi intinde putin mana in fata, intentionand sa o salute pe Jessy, insa se razgandeste brusc, retragandu-si in scarba bratul. Oftez enervata de atitudinea lui in timp ce Jessy se uita cercetator la el, parca vrand sa sape adanc in mintea lui.

-Ne scuzi draguta, dar eu si Melissa trebuie sa ajungem undeva. Adio, imi muta tot corpul in directia opusa,  impingandu-ma de la spate pentru a merge.

-Ce legatura ai tu cu sora mea? intreaba tare si raspicat Jessy, urmand sa ma apuce de mana, tragandu-ma de langa Harry.

-Pardon? intreaba amuzat cretul , holbandu-se amuzat la mana ei care ma tine strans de brat. Asta nu te priveste pe tine, clar?

-Ba eu cred ca da. Te mai intreb o data. Ce treaba ai tu cu Melissa?!  maraie printre dinti micsorand stransoarea din jurul bratului meu, asta durandu-ma un pic.

-Sunt iubitul ei, raspunde dupa cateva secunde de tacere, privindu-ma cu subinteles.

-Nu prea cred cretule. Melissa nu pleaca nicaieri cu tine, ai inteles? se pune protectiv in fata mea, Harry incepand sa rada isteric.

-Oh draga, nu am mai ras asa de mult. Acum lasa teatrul si da-te la o parte daca nu vrei sa te omor chiar aici si chiar acum.

-Nu mi-e frica de tine suflet al intunericului, se uita sfidator la Harry, acesta ramanand literalmente cu gura cascata. Ma vei lasa sa petrec cateva minute cu ea si dupa va fi din nou a ta. Altfel, iti garantez ca te voi face sa dispari din aceasta lume, oricat de puternic ai fi.

-Cine te crezi sa ma ameninți in halul asta?!? urla in culmea furiei, abia abtinandu-se sa nu sara la gatul ei.

-Vrajitoarea care te va trimite inapoi de unde ai venit.

Harry se da speriat doi pasi inapoi, holbandu-se ingrozit cand la ea, cand la mine si isi duce stresat mana in par, tragand usor de el.

Niciodata nu l-am mai vazut atat de speriat si daca el, demonul suprem, se sperie de ceva, inseamna ca e destul de serios. Si sora mea e vrajitoare?! Cat de tare poate sa fie asta?

-Mai ai altceva de zis, sau eu si sora mea putem pleca linistite?

-Ti-o las doua ore, nici mai mult, nici mai putin. Cand vin sa o iau, noi doi vom sta un pic de vorba, clar?

-Sigur. Nu ai de ce sa iti faci griji, spune zambitoare, uitandu-se victorioasa la mine.

Harry vine ca o sageata spre mine si ma apuca violent de mijloc, sarutandu-ma pasional si cu pofta, parca pentru a demonstra ceva. Ii raspund incurcata la sarut, fiind in stare de soc daca pot spune asta, si imi strecor mainile in parul sau, aducandu-l mai aproape de mine. Maraie apreciativ si isi plasezeaza mainile pe coapsele mele, ridicandu-ma cu putere in brate si lipindu-ma cu spatele de cel mai apropiat copac. Coboara saruturile spre gatul meu, muscandu-mi puternic pielea pentru a lasa un semn si imi da drumul din bratele sale, uitandu-se mandru la semnul pe care mi l-a facut.

-Nu uita ca esti a mea, clar? Si nu prea cred ca vrei sa iti spun ce vei pati daca tu si sora ta va ganditi sa fugiti, rosteste ultima propozitie printre dinti, urmand sa imi faca discret cu ochiul.

Dau afirmativ din cap, Harry indepartandu-se de mine in timp ce ii arunca o ultima privire dusmanoasa lui Jessy. Oftez usurata vazand cum dispare in padure, lasandu-ma impreuna cu Jessy care mai are putin si zboara de fericire. Imi sare numaidecat in brate, strangandu-ne una pe alta. Simt cum o senzatie unica de euforie ma cuprinde treptat, o serie de imagini alb-negru strecurandu-se lin prin fata ochilor mei.