Capitolul 16

15 4 0
                                    

Din perspectiva Louizei
Nu îmi vine să cred că băiatul de care eram îndrăgostită mă iubeşte. Sunt aşa de fericită.
- Te iubesc spune el uitându-se cu dragoste la mine
- Şi eu te iubesc. Deodată se aud aplauze iar noi ne întoarcem şi îl vedem pe Dylan.
- Surioară mea a crescut mare spune şi se preface că îşi şterge o lacrimă. Eu îi scot limba şi râd.
- Vrei să mergi la o întâlnire cu mine?
- Da spun şi îl sărut pe obraz.
- OK. Să te faci frumoasă nu că n-ai fi spune şi îmi face din ochi apoi pleacă nu înainte de a îmi spune că mă ia la 8. Mă uit la televizor puţin apoi mă uit la ceas şi văd că e 7: 55. Mai am cinci minute să mă îmbrac. Am sărit după canapea şi am ajuns în dormitor iar Dylan rade. Îmi aleg o rochie neagră iar părul mi-l las pe spate. Sunt gata fix când se aude soneria semn că Andrew a venit. Mă mai uit în oglindă iar apoi cobor jos unde l-am văzut pe Andrew îmbrăcat într-o pereche de blugi şi un tricou alb zâmbindu-mi.
- Un trandafir roşu pentru o faţă frumoasă spune şi scoate de la spate un trandafir pe care mi-l da.
- Mulţumesc. Mergem?
- Da, doamna mea spune şi îmi da braţul. A fost foarte distractiv. Ne-am dus la un restaurant apoi ne-am plimbat prin parc.
- Sper că te-ai simţit bine astăzi spune Andrew zâmbind. Mă opresc, îl prind de tricou şi îl sărut.
- Asta a fost un da?
- Da spun şi îl mai sărut o dată. Când am intrat în casă Dylan vorbea la telefon.
- Cu cine ai vorbit?
-Cu şefa avem o misiune nouă. Vrea că mâine să fim la sediu.
- Ok spun şi după urc sus unde îl văd pe Max în pat iar când am vede sare pe mine şi mă linge pe faţă.
- Gata, băiete şi mie mi-a fost dor de ţine spun şi îl mângâi. După ce ne-am jucat puţin m-am băgat în pat somnul cuprinzandu-mă.

Max si ElenaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum