Pentru că mai înainte de toate, Wattpad este un site literar, vrem ca mica noastră comunitate să exceleze pe această parte. Tocmai din acest motiv, ne-am gândit sa adunăm laolaltă idei, sfaturi și trucuri de la scriitori renumiți sau nu neapărat, ca...
Oops! Bu görüntü içerik kurallarımıza uymuyor. Yayımlamaya devam etmek için görüntüyü kaldırmayı ya da başka bir görüntü yüklemeyi deneyin.
Ok, deci am stablit că niște motivații bine puse la punct pot aduce claritatea și valoarea de care romanul tău are nevoie. Motivațiile sunt niște elemente grozave. Absolut necesare. Dar asta nu înseamnă că orice motivație e bună de trântit în poveste. Ok, îmi retrag cuvintele. Tu decizi pentru că e lucrarea ta, până la urmă. Tehnic vorbind, toate motivațiile personajelor tale sunt bune din punctul tău de vedere, dar asta nu înseamnă că ar trebui să le folosești neapărat. Și nu pe toate odată.
Poate e doar părerea mea, dar aici sunt trei tipuri de motivație, pe care cred că toți scriitorii ar trebui să le evite cu orice preț. Au fost folosite din nou și din nou, până la epuizare. Și cred că e vremea să le dăm drumul. Pur și simplu. (Zboară, puiule, zboară!)
1) Sacrificiul final: Obi-Wan (SW). Dumbledore (HP). Syrio Forel (GoT). Gandalf (SI/H). Ce au toate aceste personaje în comun? Spoiler Alert: Fiecare dintre ei este mentorul eroului și în final se sacrifică.
Sacrificiul final al mentorului se presupune a fi o chestie puternică. Big deal - cum s-ar zice. Mentorul și-a petrecut majoritatea timpului (din romanul tău) antrenându-l pe micul nostru erou pentru lupta cu Răul(sau viața, etc.), învățându-l tot ce știe. Ce-i mai rămâne de făcut la final mentorului decât să se arunce singur în ghearele dușmanului. Asta ca să-l protejeze și să-l motiveze pe eroul nostru. Deci când - vorba aia - le sună ceasu', își acceptă moartea cu demnitate.
Nu ar trebui asta să însemne ceva? Din păcate, astfel de decese rareori dau cititorului acele sentimente ce cutremură inima, așa cum ar trebui. De ce? Pentru că această chestie (metaforă, ce vrei tu) este atat de des folosită, ca cititorii așteptau moartea de la început. S-au oțelit deja. Știau că o să vina, așa că sacrificiul acela uriaș ajunge la final să nu mai fie un șoc. De fapt, cred că își pierde complet efectul, nu doar partea cu șocul.
Ok, știu la ce te gândești.
„Mentorii ăștia de care vorbești sunt personaje ale unor cărți super-cunoscute și de-a dreptul geniale. Cum îndrăznești?"
Da, știu. Sunt niște cărți extraordinare. Adevărate opere. Dar asta nu înseamnă că vreau să citesc câte o scenă a sacrificiului final în fiecare carte pe care o citesc. Dacă crezi că romanul tău are absolută nevoie de Sacrificiul Final, atunci dă-i 'nainte. Dar măcar încearcă să ai un altfel de abordare față de scriitori vechi. Nu știu! Împrospătează scena aia cu un pic de Glade cu levănțică... sau ceva. Orice. Răsucește-o cumva. Crede-mă, cititorii tăi, vor aprecia asta.
2) Dominația lumii: Cele mai bune personaje negative sunt personajele negative inteligente. De ce? Pentru că un răufăcător inteligent e cu adevărat înfricoșător. Vicleniile și nebuniile lor le vor da impresia cititorilor tăi că eroul nu are nici o șansă.
