He's Mine

Capitolul 4.

-Te mai holbezi mult?ma intreaba acesta.
-Nu ma holbam!ripostez eu.
-Sigur ca nu.
-Hei, geniule. N-ai de gand sa ma ajuti sa ma ridic?
-Hmm..bine, fie.
Acesta imi intinde mana, eu prinzandu-i-o cu stangacie.
Acum ca sunt pe picioarele mele pot observa cat de bine arata, cu parul ravasit dar extrem de sexy si perechea de ochelari negrii care ascund acei ochi care m-au bantuit noaptea trecuta. Purta o pereche de pantaloni negrii, un tricou alb care ii scoate in evidenta abdomenul bine lucrat si o geaca de piele, neagra.
-Mersi.am spus si am iesit pe usa scolii, auzind in urma mea:
-Ar trebui sa incetam sa ne mai intalnim asa.
De parca e vina mea. El nu e atent.
Si totusi, se pare ca si-a amintit de intalnirea din ziua precedenta.

Ce zi de toata frumusetea! Off, e prima zi iar eu deja vreau sa se sfarseasca tot acest chin.

Parca vad, maine toate parasutele vor fi dupa tipul cel nou.
Acum realizez ca nu stiu cum il cheama.

Nu stiu cum am ajuns acasa, fiindca mintea mea era oriunde, doar la drum nu.
-Am ajuns.am strigat, dar nu s-a intors niciun raspuns.
Deci sunt singura...perfect.
Am urcat in camera mea, pentru a ma schimba in ceva mai comod, asa ca mi-am luat o pereche de pantaloni scurti albi, un tricou negru si vesnicii mei papuci sub forma de ursi panda.

Ajunsa in bucatarie am observat un bilet pe masa:
"Sara, eu si tata am plecat la bunici pentru cateva zile, iar Kevin nu stiu pe unde umbla, dar il gasesti tu.
Te iubim!
Mama"
Bun..am casa doar pentru mine. Asta suna a noaptea fetelor. O sun pe Raven, iar dupa cateva secunde mi-a raspuns.
-Ghici ce..sunt singura acasa. Ce zici de o noapte a fetelor?
-S-a facut!
-Sun-o si pe Kriss. Avem muuuulte de povestit.spun eu accentuand vocalele.
-Bun. Ajung in 15 minute.

Terminasem de vorbit cu Raven, deci era timpul sa pregatesc "terenul".
Am gasit cateva filme interesante, am adus mai multe perne si paturi in living iar pop cornul trebuie sa fie gata din minut in minut.

Intre timp am auzit soneria, ceea ce inseamna ca au sosit fetele.
-Sara!striga acestea la unison.
-Fetelor, sa ne facem de cap.

Muzica a ajuns sa imi sparga timpanele, iar noi ne distram de minune...parca prevad cateva plangeri de la vecini, mai ales de la baba aia.

-Si Kriss, cum mai este relatia ta cu Gray?am intrebat-o eu, fiind evident curioasa.
-Daca as spune ca e perfecta as minti. Ne merge bine, desi mai avem micile noastre conflicte.
-Nu-mi place ce aud.spune Raven.
-Da, stiu ca suna ciudat toata treaba, dar sigur putem sa o scostem noi la capat.

Kriss era cu Gray de aproape un an. Si pot sa spun ca eram geloasa pe relatia ei, avand in vedere ca a mea nu era cea mai stralucita. Ah..stai..am uitat sa va spun de ea.
Ok..va spun acum. Sunt cu Ethan de aproape 5 luni. Dar sincer, nu mai este aceeasi magie ca la inceput. Abia daca vorbim, iar cand ne vedem, parca nu am fi iubiti.
Mereu am incercat sa tin relatia asta, sa lupt pentru ea, dar el parca ar vrea sa se dea batut.
La inceput eram inseparabili. Toti incepeau sa se sature de noi, de saruturile furate, de vorbitul non-stop, de imbratisarile sale care ma linisteau si ma aparau de realitatea cruda. Dar cum se spune, fiecare poveste frumoasa are un sfarsit, iar al nostru cred ca se apropie si mi-e frica sa dau ochii cu el.
Am fost scoasa din starea mea de meditatie, de catre Kriss.
-Ce spuneai?o intreb pe aceasta.
-Te intrebam de Ethan. Cum mai merge relatia voastra?
-Stii tu..totul e normal.alta minciuna cat mine de mare. Fetelor, defapt, nu merge. Si nu stiu ce sa fac.
-Il mai placi?ma intreaba Raven.
-Da, adica asa cred. Dar el nu cred ca mai simte ceva pentru mine.spun eu cu tristete in glas.
-Esti sigura de asta?
-Logic ca nu, dar nu mai stiu ce sa cred.
-Uite Sara, trebuie sa fii onesta cu tine insuti si cu el. Trebuie sa o terminati daca nu merge.
-Da, stiu. Voi vorbi maine cu el.
-Bine.

Restul serii ni l-am petrecut vizionand cateva filme si mancand pop corn..am vazut si un film de dragoste "A walk to remember", cred ca am plans ca un copil cand isi pierde jucaria preferata. De ce e viata atat de cruda? De ce dupa ce ai intalnit baiatul perfect, pe care la incepul il credeai un arogant, dar datorita tie se schimba radical viata iti ofera o lovitura sub centura? De ce nu se poate ca toate filmele sa aiba un final fericit in care baiatul o duce pe fata intr-o lume de poveste? De ce e nevoie ca destinul sa aiba o poveste diferita de a noastra?
Toate aceste intrebari, vor ramane fara un raspuns exact...doar cu cateva presupuneri.

***

Dimineata m-a gasit dormind pe canapea. Dar totusi, lipsea ceva. Aaa da! Fetele!
Raven dormea pe covorul pufost si alb aflat langa canapea, iar Kris era langa ea.
-Trezirea leneselor. O sa intarziem la liceu.
-Îhm..acum venim.spusese Raven.

Am plecat sus pentru a-mi face un dus si sa ma pregatesc pentru scoala.
Dupa 10 minute de relaxare sub dus, am mers in fata sifonierului pentru a ma imbraca.
Am ales o fusta neagra din piele in clos cu o palma deasupra genunchilor, o bluzita alba, putin transparenta din voal si geaca neagra din piele. In picioare mi-am luat o pereche de ghete negre. Parul l-am lasat desprins, fiindca l-am intins. Am aplicat putin rimel si un glos de cirese si eram gata. Mi-am luat geanta de pe birou si am coborat in cautarea fetelor.
-Sunteti gata?
Ambele au aprobat asa ca am luat cheile masinii si am iesit, dar nu inainte de a incuia usa casei.
Avand in vedere ca fiecare e cu masina proprie, ne-am croit drum spre acestea pornind motoarele si indreptandu-ne spre liceu.
Drumul a fost scurt, ajungand in 10 minute. Iar in curte scolii ne asteptau dragii nostri prieteni.
Kriss nu ne-a mai asteptat si a fugit sarind in bratele iubitului sau.
Sunt atat de adorabil. Ai putea spune ca sunt cuplul perfect.
Facand abstractie de la ei, m-am indreptat cu pasi mici si nesiguri spre Ethan.
-Ethan, trebuie sa vorbim...