Epilog.

3.4K 201 24
                                    

Totul pare ireal. Doar noi, in universul nostru...asta e tot ce mi-am dorit, dar am primit mai mult. Am primit doi copii superbi. Alex, baiatul meu de 9 ani si Karina, printesa mea de doar 7 ani. Totul e un vis care as vrea sa dureze la infinit. Am un sot minunat care ma iubeste si care ar face orice pentru familia lui. Eu si Chase am trecut prin multe, poate prea multe, dar cum se spune "Tot raul spre bine". Iar acest proverb a ajuns sa fie ghidul meu in viata. Desi am suferit mult, am pierdut uneori, in cele din urma am scos-o la liman, doar cu ajutorul lui .
Au trecut 10 ani de cand suntem impreuna, ne-am casatorit, avem o familie, iar totul ne merge perfect si inca vad acea sclipire in ochii lui de fiecare data cand ne privim.

-Mami, Alex e rau cu mine!

-Ba nu-i adevarat, ea face doar prostii! protesteaza micutul meu.

-Copii, stiti ca nu e voie sa va certati. Karina, asculta-l pe fratele tau fiindca el vrea doar sa te ajute, iar tu Alex, nu o mai supara, e singura ta sora, chiar vrei sa nu mai fiti prieteni?

-Nu mami. Promit ca mereu o sa am grija de ea si nu o sa o supar.

-Foarte bine.

-Iubito!

-Tati, ai ajuns!

-Ce fac micutii mei?

-Tati nu suntem mici, poate doar Karina, dar sa nu-i spui.

-Nu-i spun.

-Iubitule! Ma bucur ca ai ajuns. Trebuie sa mergem la mama, ii este dor de copii.

-Bine ca de ei ii este dor, dar daca sparge si omul o vaza "nepretuita" e oaia neagra a familiei.

-Nu-ti face griji, oricum tata nu o suporta, avea de gand sa o arunce. Tu doar i-ai usurat treaba.

-Copii, mergem la binici!

-Ieiii! striga cei doi, fugind in casa.

-Te-ai fi gandit vreodata ca asa vom ajunge noi? Dupa cate certuri am avut, imi pierdusem toata speranta.

-Dar totusi iata-ne aici. Si asa vom ramane pentru totdeauna, iubitule. Noi si copiii.

-Te iubesc si nu mi-as putea inchipui viata fara tine nici macar o secunda.

-Si eu te iubesc, iar asta nu poate schimba nimeni.

Poate ca nu am avut cea mai frumoasa poveste sau cea mai fericita, dar a fost a noastra. O poveste in care eu sunt a lui, iar el e al meu.

Sfarsit.

------------------------------------------------------

Stiu ca nu e prea geniala, dar e prima mea carte. Poate o voi edita, fiindca stiu ca sunt greseli gramaticale. Sper ca va placut. Si va multumesc mult pentru voturi, comentarii, listari si numarul mare de cititori.
Va pup 😘❤️

He's MineUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum