Sentimente de Criminal-Creepypasta

Wake me up

Era o dimineata prea frumoasa, mult prea frumoasa. Eram jos cu Jeff povestindu-i ultimul meu vis. Era bizar, visasem ceva gen paduri de ciocolata si unicorni de zahar, si mancasem muult, ca la sfarsitul visului sa imi spuna o voce groasa ca asta a fost ultima ta zi buna. Fusesem tare speriata, dar vocea ragusita de dimineata a lui Jeff ma facea sa mai uit din visul acesta, si din spaima noptii. Cei din casa nu se trezisera inca, deci era foarte liniste.

Discutia continua pe baza viselor pe care le-a avut el, crezandu-ne cu adevarat comentatori de vise. La un moment dat Jeff s-a oprit brusc:
-Umm, Call...s-a uitat el la mainile mele.
-Rahat, am excalamat eu!
Venele mele se inegrisera si puteam simti cum pupilele mele se dilatasera si devenisera de un negru intens, cum se ibtampla cand voiam sa omor. Nu-i de bine.
-Call, ce se intampla cu tine? suspina el obosit.
-Habar nu am, mdar, tu esti oka...
Si nu am mai putut continua, o durere de cap groaznica, alaturi de soapte tulburatoare mi-au lovit urechile, ce e cu mine?!
-Jeff, am continuat simtind cum plec din lumea asta, simt ca...
-Si eu Call, le auzi? Vocile, soaptele, ma doare capul Call, si eu cred ca...
-Nu se termina asa Jeff, eu... eu... nu am apucat sa termin ca un negru groaznic a inceput sa vina spre. Trupul mi-a fost tulburat de atingerea trista si obosita a lui Jeff. Ma luase de mana.
-Call...eu..eu te...iube...
Negru.

Oare murisem, eram deja ingropata? Era mult prea intuneric si frig ca sa nu cred ca eram moarta. Sigur murisem, si asta era iadul probabil, criminalii acolo ajung, dar eu oricum nu cred in asa ceva, deci...
Am auzit pasi in intuneric. Mi-era cam frica, dar oricum sunt moarta, deci n-am de ce ma teme. Erau tot mai aproape, si o mana rece si-a impletit degetele cu al mele, semana cu mana, mana lui Jeff, inainte sa mor imi spusese ceva, dar nu mai stiu ce, parca si el se simtise la fel de rau, oare e si el mort? Cu putin curaj am deschis gura sa intreb:
-Cine esti?
-Se scoala, se scoala, se auzeau soapte.
-Cine se scoala?
-Haide Call, stiu ca poti, trezeste-te, haide Call, vocea era cunoascuta, semana cu a lui E.J., dar parca era mai ragusita, mai plansa, oare plansese?
Am vazut luminita aia de care mereu ni se spune, deci poate exista raiul, sau viata dupa moarte. Oricum intr-acolo trebuie sa merg, e ceva electrizant ce ma atrage.

Mergean tot mai repede, cu cat lumina crestea, nu mai voiam sa stau in intuneric si frig. Ma apropiam tot mai mult, o vedeam, o simteam.

Alb.

Perdele negre, birou de lemn impunator, si silueta inalta. Slenderman. Eram in biroul lui. Ce faceam aici? Cum ajunsesem aici? Asta e viata mea dupa moarte, sau ce?
Am gemut in incercarea de a ma ridica. Orice mica parte a corpului ma durea.
-Te-ai trezit, se pare, s-a intors el cu fata la mine.
-D-da, am spus eu ragusita, si cu un mare efort, caci parca si corzile vocale mi se rupeau cu orice sunet scoateam.
-Cat am...nu am mai putut continua.
-Pai, micuto, se pare ca in acea dimineata, am foat tradati si tu si Jeff ati fost singurii treji la ora la care am fost atacati. V-au vazut vulnerabili, asa ca v-au, cum sa-ti explic, au incercat sa va omoare.
Cand m-am trezit erati pe canapea, unul langa celalalt cu ochii inchisi, am crezut ca dormiti, dar apoi, am observat ca niciunul dintre voi nu mai respira.
Aici a facut o pauza. Se pare ca eu chiar murisem.
-Continua, m-am fortat eu.
-Am dat alarma in casa, toata lumea s-a trezit, aveam nevoie de sanga de criminali pentru a va salva pe voi. Clockwork si Tobby disparusera fara urma. Am realizat cine impotriva cui e. Oricum, trecand peste, The killer a fost mai puternic si s-a trezit la cateva minute dupa ce l-am tratat. Tu....
-Eu?
-Ei bine, am crezut ca murisei cu adevarat, caci, nu dadeai niciun semn de viata.
-Cat timp am fost moarta? l-am intrebat eu.
-Doua saptamani se fac astazi.
Era scandalos de mult. Ce se intamplase in timul acesta pe aici? Ce pierdusem?
-Oh, bine, as vrea sa ma duc la mine in camera, vreau sa ma schimb, sa ma spal.
-Poti sa te duci acolo, dar la inceput iti va fi greu sa mergi. Fa putini pasi in camera, aici.
M-am ridicat cuminte in sezut, dar camera se rotea cu mine. Sunt puternica, trebuie sa ma ridic. Cu greu mi-am asezat picioarele goale pe podeaua rece. Eram doar in niste pantaloni scurti si un tricou, sper ca asa fusesem imbracata de la inceput, sper ca nu m-au schimbat ei cumva in timp ce eram presupusa moarta.

O ora a durat tot procesul cu acomodarea mea la lumea asta. Mi-am recapatat echilibrul si puteam sa merg relativ bine, atunci cand camera nu se rotea cu mine. I-am multumit lui Slender pentru rabdare, si am parasit camera.

Eram iarasi pe holul atat de familiar, am trecut pe langa camere, patrunzand timida la mine in camera, era atat de curatenie, cred ca Sallu facuse, e foarte ordonata. Am facut un dus cald, revenindu-mi in fire. Iesita din baie, am luat o pereche de blugi negri rupti, o tricoul mai lung si bocancii. Tot greu imi era cu mersul, asa ca nu m-am hazardat sa cobor la parter. Brusc mi-am adus aminte de Jeff si ceilalti. Trebuia sa-i vad.

Am iesit din camera, si...erau toti in fata usii mele, probabil Slender ii anunatase ca inviasem din morti.
-Um, pai buna dimineata? am spus eu uimita.
-Esti vie a sarit Sally pe mine!
A urmat o imbratisare de grup ce m-a facut sa ma simt asa...iubita. I-am ibratisat cu privirea, stai unde e Jeff?
-Unde-i Jeff? a si urmat intrebarea mea.
Si-au plecat toti fruntile. Ma enervau.
-Unde. E. Jeff? am continuat eu raspicat.
-Uite, Call, a inceput E.J.
-Niciun, uite, unde e. Nina s-a desprins de grup, apucandu-ma de mana si intrand cu mine in camera.
-Nina? am spus eu uimita, nu vorbisem foarte mult cu ea de cand stateam eu aici.
-Asculta-ma, esti sigura poti sa asculti? m-a intrebat ea directa.
-Da, cred, am continuat eu.
-Jeff s-a trezit mai devreme, si cum noi am crezut ca esti moarte, E.J. a facut o criza pe Jeff cum ca ar fi vina lui ca tu nu mai esti cu noi. Asa ca intr-o noapte se spune ca au foat vazuti luptandu-se. De atunci...de atunci Jeff nu a mai venit acasa. Probabil ca l-a cat de mult ii repetase ideea asta E.J., el chiar, a crezut-o. Chiar daca Slender i-a repetat ca a fost un simplu atac, Jeff s-a crezut vinovat ca tu nu mai esti, disparand fara urma. Ultimele lucruri pe care i le-a spus lui E.J. au fost :"Ma voi intoarce cand ingerul se va intoarce", la care E.J. a urlat:"E mort, mort, din vina ta!!", incheie Nina.
Pe moment am fost calma, calma, calma, nu pot fi calma!

Am vrut sa ies afara dar Nina m-a prins de mana.
-Nu-i face nimic lui E.J., veti rezolva problema cand The killer se intoarce, a zis ca va veni cand tu te vei intoarce, va veni.
-Cat de calma esti! Probabil Jeff este intr-o inchisoare acum, si e numai vina lui E.J., ce om groaznic! am urlat eu. Am simtit cum venel mi se inegresc si pupilele se dilata.
-Calmeaza-te, striga Nina. Criminalii nu se omoare intre ei, suntem o familie, tii minte? continua ea mai bland.
-Familiile nu fac asa ceva. Nu o sa-i fac nimic lui E.J acum, stai calma, trebuie sa mananc ceva, atata tot.

Jeff plecase, ma parasise, si acum,acum sunt iar singura, mi-era dor de el, de ce nu e aici? De ce a plecat? Era groaznica senzatia!

Am coborat sa mananc ceva, incepand sa vorbesc calma cu BEN si Sally in bucatarie. Mi-au povestit totul, evitand partea cu Jeff. Mai bine, nu aveam dispozitia sa vorbesc despre asa ceva. Oricum sunt sigura ca se va intoarce. De fiecare data cand ne certam, el se intorcea, mereu, mereu imi ciocanea la usa vesel, cu o fata de catelus, ce dor imi e de el...

Am iesit afara. Ce racoare era, doar e inceputul lui martie daca ar fi sa calculam ce s-a intamplat in ultimul timp. Priveam printre copaci parca cautand un anume zambet si o anume voce, care sa ma strige din nou :"Cally", oare, oare ma indragostisem de el? Nu, sigur ca nu, am clatinat din cap, e cel mai bun prieten, atata tot. Si atunci? De ce voiam sa imi mai atinga o singura data mana cum o facuse inainte sa murim amandoi?
Nici eu nu stiu, si acum nicinu prea vreau, e prea mult pentru o zi, o singura zi.

Ma intreb de ce E.J. facuse asa ceva? De ce murea el sa-l goneasca pe Jeff, sa il raneasca, cine stie? Nu vreau sa aflu acum. Sunt mult prea obosita sa mai fac legaturile corecte, si probabil ca voi ajunge sa cred altceva, un altceva gresit.

Am intrat infrigurata in casa. Se instalasera la film. Ca in fiecare seara cand veneam ultima sa ma asez langa Jeff. Dar, acum, locul de langa mine este gol, si nu mai am cu cine sa rad sau sa plang la filme, pentru ca el nu mai e. Ca sa realizati ce sentiment purtam acum pentru E.J., cel care il gonise, daca el acum are impresia ca il va inlocui pe Jeff, se insala amarnic, habar nu are ca daca nu as stii ca el se ca intoarce, as fi in stare sa il omor pe E.J., orice reguli sunt scrise sau nescrise.