„Viața nu este niciodată cum te aștepți să fie. Au trecut lunile, au trecut zilele... Tot ce îmi doresc este ca această durere cumplită să dispară; acest foc care te arde și te mistuie până când îți face sufletul cenușă. Nu eram îndeajuns de puternică pentru asta și nici nu voi fi vreodată. Despre momentele fericite ale vieții mele am multe de spus, dar despre momentele triste pot umple pagini. Am greşit de multe ori. Eu ca prezent şi noi ca istorie, eu cu o faptă şi el cu un trecut, dar nu am ştiut niciodată cu ce sau faţă de cine.
Mi-ar fi imposibil să trăiesc într-un întuneric infinit."
CITEȘTI
Love more | #Wattys2016
Short Story„Armand m-a consolat. Păru atât de mișcat de ochii mei secătuiți, se arătă atât de afectuos, încât m-am alinat. I-am născocit tot felul de scuze, dar niciuna nu mă convinse: n-ar fi plecat dacă ar fi ținut la mine. Dar ținea, oare, serios la ceva? ...
