În prezent
Atenție! Un cuvânt nu prea demn de mine. Nu atunci când privirea bărbatului brunet este fixată doar asupra mea. Ochii aceia căprui îmi analizează orice mișcare, așteptând parcă momentul prostesc în care să încerc să țip ori să mă zbat. Dar nu fac asta. Nu sunt atât de proastă încât să nu-mi dau seama căci asta mi-ar aduce o moarte sigură. Doar stau cât pot eu de calmă pe scaun așteptând să spună de ce am fost adusă aici.
De ce au venit niște străini în casa mea după mine. De ce nu a venit chiar el personal să mă ia de la aeroport. De ce sunt legată într-un depozit părăsit. Foarte multe întrebări la care sper că voi primi cât de curând răspunsuri. Niște răspunsuri de care am mare nevoie.
Sean nu se mulțumește doar privindu-mă. Se apropie de mine și îmi atinge ușor un obraz cu buricele degetelor, coborând până la bărbie,pe care o prinde cu degetele sale groase forțându-mă să îl privesc în ochi. Mimica feței niciodată nu i-a trădat adevăratele sale emoții.
Începutul de barbă îi acoperă jumătate din obraji, înconjurând buzele si oprindu-se aproape de urechi. Sprâncenele groase și nepensate, în momentul acesta sunt unite, formând cute pe fruntea sa ușor catifelată.
—Ți-a luat ceva până m-ai găsit, îngâim de la un timp cu glas tremurând. Niciodată nu am putut vorbii coerent când îl simțeam atât de aproape de mine, iar el știe foarte bine efectul ce l-a dobândit în timp asupra mea și profită la maxim de asta.
Aveam șaisprezece ani când el și gașca lui au venit la liceul la care studiam pentru a juca fotbal. Un joc tâmpit, care cu timpul am ajuns să îl îndrăgesc. Nu pentru mine, ci pentru el. Sean, bărbatul din fața mea a profitat de vârsta fragedă la care credeam că tot ce zboară se mănâncă și mi-a cucerit inima. Prin mici atenții binevenite oricărei puștoaice. Astăzi un trandafir, mâine o ciocolată, peste două zile un pupic pe obraz și așa mă îndrăgosteam de el pe zi ce trecea.
Zilele treceau pe neștiute, iar răbdarea lui se ducea. Începuse să nu se mai mulțumească cu sărutări, voia mai mult. Ceva ce eu nu eram pregătită să îi ofer la șaisprezece ani. Asta l-a înfuriat extrem de mult. Nu puține au fost dățile în care mai aveam puțin și eram violată în propria casă, ori la vreun colț de stradă.
Au urmat apoi zile mai grele. Părinții m-au abandonat în casa răposațiilor bunici, iar ei au plecat în Armandia la muncă. Am suferit enorm. Întrebări de tot felul îmi străbăteau mintea chinuindu-mi somnul și liniștea. Am făcut ceva greșit? Nu sunt eu fiica cu care să se mândrească? M-au iubit vreodată?
Prietenii m-au părăsit. Doar Sean a rămas cu mine. Dar firește că nu pe gratis. Avea un interes, iar acest lucru am aflat abia mai târziu când, fără să vreau am surprins o discuție între el și un prieten pe acest subiect.
Nu am reușit decât să îmi aud numele, nu și ce spuneau despre mine, însă câteva zile mai târziu, Sean și-a dat jos masca. S-a transformat din aceea persoană minunată cu care puteam vorbii orice într-unul rece și extrem de egoit. M-a obligat să lucrez pentru el. Să păcălesc oameni doar să-i aduc lui banii mult doriți. Și am făcut-o. Pentru că îl iubeam și pentru că nu aveam la cine să mă duc. Mi-a ținut loc de toate, de părinți, dar și de iubit.
Până într-o zi în care am spus gata oamenilor falși. Gata cu toate nopțiile nedormite din cauza gândurilor și coșmarurilor. Mi-a ajuns să știu că am păcălit și poate chiar rănit unele persoane atunci când îi chemam la ,,conac". Bieții oameni, deși îi datorau bani lui Sean, nu meritau să fie maltratați, chinuiți și poate chiar mai rău în acel loc.
Eu nu făceam altceva decât să mă întâlnesc cu ei într-un loc public, urmând ca apoi să îi duc acolo, iar apoi plecam. Abia după o oră, maxim două mă întorceam după banii, pe care ii ofeream prea iubitului meu Sean.
După o lună mi-am făcut curaj să dau ochii cu Sean și să-i spun că renunț la această meserie, dacă se poate numi așa.
Bineînțeles că nu l-a interesat dorința mea. A luat în derâdere tot ce am spus, până când și-a dat seamă că, cu adevărat am plecat. Un alt oraș, altă țară, mi se părea cea mai bună decizie. Și chiar a fost pentru un timp, însă nemernicul m-a găsit. Știu că este un om influent, dar speram din tot sufletul să scap odată și pentru totdeauna de el.
Iar acum sunt aici, în același depozit vechi, țintuită de un scaun și obligată să-i mai privesc acei ochi reci din nou. Nu știu ce va face. Dacă mă va omorî și pe mine precum pe restul ce i-au călcat strâmb ori mă va obliga să fac cine știe ce pentru el.
—Doar nu credeai că te lăsam să stai atât de departe de mine!
Zâmbetul ce încolțește acum pe chipul său mă cutremură, la propriu. Abia acum se observă micuțele riduri din colțul ochiilor si gropițele din obraji. Știu că, gropițele au fost unul dintre motivele pentru care m-am îndrăgostit de el, asta și ochii aceia căprui în care m-am pierdut din prima clipă în care. i-am văzut.
Buricele degetelor poposesc pe obrazul meu stâng, mângâind din când în când cu degetul mare pielea fină a acestuia.
—Făceam o echipă atât de bună, asta până ai plecat!
Începe să se enerveze. Pot citi asta în ochii lui, ei sunt singurii care îi dau de gol sentimentele. Adevăratele sale sentimente. Îmi strâng buzele într-o linie fină, plecându-mi privirea.
Nu mi-am imaginat odată. Mi-am imaginat de o sută de ori acest moment. Momentul revederii noastre, dar gândurile mele sunt departe de a devenii realitate. Acolo nu îmi era teamă să îl înfrunt. Să lupt pentru dreptatea și libertatea mea, dar acum când îl am înaintea mea pe bărbatul pentru care inima mea încă face un hop imens de fiecare dată când îl simt măcar prin preajmă, nu pot nici măcar să îl privesc. Sunt slabă în fața lui.
—Dacă ai de gând să mă omori, fă-o acum!
Poate că ar fi trebuit să tac, dar ce rost are să mai lungim această agonie? Această luptă? Este în zadar! S-o terminăm odată!
***
Gata și primul capitol. Sper din tot sufletul să vă placă și vă aștept cu mare drag părerile. Dedicații? Mulțumesc Petro014 pentru susținere ❤
CITEȘTI
Pasiuni întunecate
Adventure-Nu uita că aștept adresa pentru diseară! Aceeași șoaptă mult prea aproape de urechea mea, gata oricând să-mi creeze furnicături pe șira spinării. Voce dură, rece și fără nici un pic de emoție în ea. Nu doar șoapta este rece. El este rece, cu t...
