thirty five

296 59 2
                                    

Draga Calum,

Acum doi ani ne-am întâlnit pentru prima data.

Mergem spre casa si un grup de baieti se ținea dupa mine. Doamne, cand imi amintesc cat de frica imi era... Si ceea ce era ciudat este faptul ca nu era nimeni pe strada. Eran compet singura, iar Gașca dubioasa șușotea in spatele meu, trimițându-mi fiori de spaima in tot corpul.

Cand s-au apropiat mai mult de mine ai apărut tu dupa un colț de strada, abătut si îngândurat. Știam ca e ceva... Ca e un semn. Așa ca am fugit spre tine si ți-am sarit in brate.

"Te rog, ajuta-ma. Prefa-te ca vorbești cu mine." Ți-am spus si cand mi-ai prins mana in a ta in timp ce mergeam împreuna spre o gelaterie din apropiere am fost sigura ca urma sa se întâmple ceva frumos.

Iti mai amintești ziua aia, iubitule? Pentru ca eu nu o voi uita niciodată.

A ta,
Molly

N/A: ma gândeam sa fac o carte sau ceva de genul asta in care sa raspund la întrebări si sa va spun diverse lucruri despre mime, gen un fel de jurnal idk cum sa-i zic. Ar citi cineva?

Medical letters » Calum Hood [✔️] Where stories live. Discover now