Ben Drowned : Impossible Love

Capitolul 1

Bună! Mă numesc Lisa și am 18 ani. Viața mea a fost una grea și complicată, deoarece provin dintr-un clan mare foarte cunoscut care locuiește în partea de Sud a unei păduri imense și stranie. Clanul poartă numele de Devil's cats.

Suntem oameni pe jumătate pisică, culoarea noastră fiind un alb ca zăpada și ochii galbeni. Eu m-am născut diferită, asta determinand "izgonirea" mea din clan. Am irisul de culoare roșie ca sângele iar ochiul de pisică este negru ca taciunele. Un lichid negru îmi curge pe obraji, acesta oprindu-se pe la jumătatea obrazului, am parul negru și o coadă lungă, pufoasă de aceeași culoare. Ghearele mele sunt extrem de ascuțite cu care pot sfâșia cu ușurință orice, urechile mele pot auzi și cel mai mic zgomot pe o rază de 1 km iar simțul olfactiv este perfect dezvoltat.
Vă întrebați oare de ce s-ar numi un clan din care fac parte pisici albe cu ochii galbeni Devil's cats, ei bine vă spun eu. Sunt niște diavoli extraordinari de puternici, buni vânători și alergători. Nici cei mai cunoscuți și experți criminali nu i pot înfrânge. Chiar dacă înfățișarea lor este una angelică, sunt draci în persoană, cruzi, nemiloși , haini , sadici etc. Eu m-am născut diferită, sunt opusul lor în tot, mai puțin în forță. Forța mea o depășește pe a lor. Cutreier pădurea fără a avea vreo problemă, nu am casă, aș putea spune ca sunt orfană. Îmi port singură de grijă de la vârsta de 14 ani.

Multe "povești" spun că în centrul pădurii ar exista un conac imens, unde trăiesc cei din Creepypasta. Nu m-am gândit niciodată să mă duc pe acolo, nu că mi-ar fi frică, însă "fostul" meu clan sunt dușmanii lor.

Dar știți ceva? Sunt pe cont propriu, fac ce vreau. Sunt genul de "pisicuță rea" cu mult tupeu, curaj , rece și indiferentă. Eu nu pot să iubesc, nu sunt făcută pentru așa ceva.

Cobor din pom și mă duc spre cascadă pentru a face o baie. Ahh da, am uitat să vă spun că am o soră, însă ea este la fel ca ceilalți, este la fel de rea, nemiloasă și haină. Mă urăște, mă vrea moartă, dar eu sunt deja în interior, sufletul meu este pustiu, la fel ca deșertul, chiar dacă eu arăt indiferență , sunt miloasă, cred că asta e singura mea calitate, cum am spus, doar cred.

Sunt îmbrăcată într-o pereche de colanți de piele de culoare neagră, o "bustieră" neagră și niște cizme negre cu toc, palmele mele sunt acoperite cu fașe albe , lăsându-mi degetele fine libere. Cam atât despre mine.

Să revenim. Mă duc spre cascadă ca să fac o baie, am ajuns destul de repede. Mi-am dat hainele jos și am intrat cu grijă în apa puțin rece dar totuși bună.

După câteva minute, am ieșit și m-am șters ușor cu un prosop pe pielea mea delicată. M-am îmbrăcat și am pornit spre partea centrală a pădurii. M-am urcat cu ajutorul ghearelor mele într-un copac și deoarece aveam agilitatea unei pisici, săream dintr-un pom în altul până am ajuns la destinație.

Din păcate, nici un conac prin apropiere. Cum am spus, au fost doar povești. Am coborât din copac și am început să-mi ascut ghearele. După câteva minute, mi-am retras ghearele și colții și m-am așezat la trunchiul unui stejar bătran, privind pământul.

Am auzit pași din apropiere dar nu îmi era frică, însă totuși nu trebuia să mă afle nimeni. Din niște tufișuri din apropiere, a ieșit un "om" de 3m , slab și fără față cu multe tentacule , îmbrăcat la costum și cu o cravată roșie acompaniat de un băiat cu părul negru puțin lung si dezordonat, ochii lui erau perfect rotunzi , nu avea pleoape și un zâmbet mutilat îmbrăcat cu un hanorac alb plin de sânge și un băiat cu un costum verde, par blond și ochii exact ca ai mei, doar ca nu avea ochi de pisică iar lichidul care îi curgea pe obraji era roșu.

Din fericire, aveam un hanorac negru pe mine și mi-am pus repede gluga pe cap, cei 3 se uitau mirati la mine, mai ales cel in costum verde.

-Hmm băieți, ia uitați ce am găsit, o fată singurică pe teritoriul nostru. A spus băiatul cu zâmbet mutilat.

-Nu văd unde scrie că e teritoriul vostru. Le-am spus oftand și eliberandu-mi ghearele și codița mea de pisică, acompaniată de dinții mei ascuțiți.

Tipul mutilat a rămas uimit și și-a băgat cuțitul înapoi.

-Cine ești? A intrebat baiatul in costum verde.

-Cine sunteți voi mai bine spus.

-Eu sunt Ben Drowned. A răspuns baiatul in costum verde. -El este Jeff The Killer. A spus arătând spre băiatul mutilat. -Iar el este Slenderman. A spus arătând într-un final spre lungan.

-Aha.. Am raspuns oftand.

-Tu cine ești ? A intrebat așa zisul Slender.

-Nu vă interesează. Am raspuns indiferentă.

În următoarea secundă, un tentacul de-al lui a vrut să mă prindă dar m-am ferit la timp, a început să își elibereze toate tentaculele spre mine, unul reușind să-mi dea gluga jos. Mi-au văzut chipul și m-au privit uimiți.

-Ești ca noi...

M-am ridicat repede și am început să fug. Am auzit doar vocea așa zisului Ben.

-Stai ! Nu pleca ! A spus urmărindu-mă.

Buna seara! Lectură placută și dacă vă place, știți ce să faceți.

Aștept părerile voastre despre acest capitol.