Running over time

5.

Merg inainte fara sa vad prea bine pe unde o iau. Imi era greu sa intorc capul si sa vad peste cine dau. Ajung in dreptul barului acolo unde pot respira fara sa ma chinui sa trec pe langa oameni. Vad doua scaune libere si ma indrept grabita catre ele. Ma asez si dupa scurt timp vine si Alexis.
"Doua sshot-uru te rog"
"Imediat raspunde barmanul"
Eu am deschis un subiect banal încercând sa fac o conversație.
"Deci asa arata un club"
"Si inca nu a început distractia."
"Eu voi sta aici"
"Daca vrei sa o pierzi"
"Am pierdut-o deja,crede-mă"
Barmanul aduce ce a cerut Alexis. Ea ia unul din paharele alea mici si îl da pe gat. Apoi mă indeamna si pe mine sa o fac.

"Bleah! Îhh! Cum poti sa bei asa ceva. E ultima data cand mai beau asa ceva"

"Nu te grăbi cu deciziile" se ridica si se pierde in multimea care dansa.
La un moment dat si eu am pierdut o din vedere. Stăteam rezemata cu spatele de bar sii priveam prin multime. Cred ca eram mai mult de 50 de persoane acolo. Am încetat sa mai bag in seama muzica si priveam fiecare om pe care îl credeam suspect. Nu departe de mine era un băiat care se uita fix la o fata. Am încercat sa vad care e aceea fata dar nu mi-am dat seama pana nu i-a strgat numele. Era Alexis. Ea se întoarce speriata,părea ca deja îl cunostea. Se îndreaptă spre mine si mă trage de mana. Aproape ca am cazut de pe scaun dar m-am tinut bine pe picioare. Am iesit afara ,dar se pare ca băiatul acela deja ne prinsese din urma.

"Ce cauti aici?"

"Voi va cunoasteti?"

"Da, Raven el e Atom ,Atom ea e Raven. Acum va cunoasteti."

"De unde il stii?"

"Atom e fratele meu"

"Ai un frate? Parca spuneai ca nu ai familie"

"Pai nu am"

"Te rog aaculta-mă măcar,Alexis"

"Am auzit destule de la tine. Si ce de ai venit sa mă cauti? Ti-am spus foarte clar înainte sa intrii in puscarie sa nu vii sa mă cauti"

La aceste vorbe am rămas uimita. Puscarie? O Doamne!

Alexis se uita la mine parca si ea uimita de ce a spus.

"Hai acasa,Raven"

Ne îndreptăm amândouă către masina rosie. Mă urc in fata si înainte de a închide usa,Atom se urca in spate.

"Hai acasa" spune el zâmbind si privind-o pe Alexis.

"Iesi afara din masina" spune sora lui fără sa îl privească.

"Obliga-mă"

"Oods chiar vrei asta?" si duce mana spre locul unde isi tinea ea arma.

Ii pun mana peste mana ei si încerc sa o opresc.

"Alexis,nu!"

Ea isi îndepărtează mana si eu la fel. Mă întorc si mă asez comod pe bancheta.

"A fost a zi lunga. Hai acasa! Mai vorbim cand ajungem"

Orasul era foarte agitata chiar si noaptea. Cred care zece? Oricum era destul de tarziu.

"Sii,fetelor ce faceti?"

" Taci,ok? Pana acasa taci" ii spun eu intorcandu-mă la el.
Atom se uita urat la mine si se rezema de bancheata. Dau din cap afirmativ si mă întorc înapoi. O vedeam pe Alexis plangand,stiam ca daca mă mai uitam la ea o luam razna. Uitandu mă la el îl va pe Atom cum mă privea foarte intens. Am ajuns la concluzia ca eu eram cea care imprastia tensiunea. Asa ca m am întors cu fata spre geam si intrebandu mă ce sa fac cnd ajungem acasa. Nu am găsit răspunsul nici cand am intrat pe usa. Alexis s a asezat pe canapea si eu cu Atom stăteam si ne uitam la ea.

"Tu" uitandu mă amenintator la el,
"vei dormi pe canapea aici"

"Stai" se ridica Alexis revoltata
" cine a a spus ca el rămâne"

"Va rămâne. Si tu vrei sa rămână. Te cunosc Alexis,nu de mult timp dar te cunosc"

"Continua" spune lasandu si capul pe o parte.

"Iar tu vei dormi in dormitor."

"Si tu?" mă intreaba Atom.

"Eu nu voi dormi,si daca o voi face voi dormi pe canapea de lângă geam din sufragerie"

"Bine fetelor,eu mă duc sa fac un dus." Trece prin spatele meu si mă prinde de încheietura.

"Multumesc" îmi sopteste.

"Nu o fac pentru tine,o fac pentru Alexis"

El rade si imi eliberează mana apoi se întoarce la urechea mea.

"Stiu ca ti plac"

"Ai înnebunit! Nici nu te cunosc" apoi fără sa mai spună ceva a plecat la dus.
Eu mă asez lângă Alexis dar ea refuza sa mă privească.

"Nu vrei sa îmi povestesti?"

Sta in aceiasi pozitie fără sa mă bage in seama.

"Eu am vrut sa te ajut dar daca nu vrei sa mi accepti ajutorul atunci înseamnă ca esti capabila sa te descurci si singura."

Apoi dau sa mă ridic.

"Stai,te rog!"

Mă asez înapoi pe canapea.

"Aveam 16 ani si m am întâlnit cu parintii. Nu i mai văzusem de 5 ani. Nu aveam o situatie financiara prea extraordinara mama si tata lipseau cu săptămânile de acasă. Si Atom m a luat de acolo si ne am mutat. Îmi aduc aminte aceea zi parca a fost ieri. Cum spuneam in ziua aia trebuia sa plecam cu parintii intr o excursie. Iar el a făcut accident. Eu si parintii am intrat in coma" spune ea plângând.
" parintii mei au murit"

"Si Atom?"

"A fugit ,dar a fost prins si închis,acum doua luni a fost eliberat."

Am luat o in brate stiam ca avea nevoie de asta.

" Poate avea un motiv"

"Sa ne lase in coma crezi ca era un motiv?"

" Încearcă sa nu mai gandesti ca victima si pune te in locul lui"

" Am făcut o de o mie de ori,si tot nu am găsit o explicație"

"Of,hai sa nu ne mai gândim la asta. Lasam grijile pe mâine,cred ca ar trebui sa te culci"

"Si eu la fel. Noapte buna!"

"Noapte buna,Alexis"