Povestea Minei

II

*cititi capitolul cu tableta/telefonul tinute pe orizontal*

Aaaaaaam..... Spun in timp ce ma ridic din pat si imi intind toti muschii. Totul e alb... Oare am ajuns in rai? Nu cred... Tot ce imi aduc aminte e ca ploua. Un baiat cu chip angelic s-a izbit de mine si am cazut cu capul de trotuar. Ma durea si mana pe care acum vad ca o am bandajata. Ma uit mai bine in camera examinand-o. Avea peretii de un alb imaculat. Patul asemenea celui de spital cu asternuturi albe, curate. Camera avea un geam care se deschidea spre o gradina mirifica plina de trandafiri albi si gladiole de asemenea albe. Era precum o gradina din paradis. Soarele stralucea pe cerul limpede de un albastru nemaipomenit. Ploaia incetase si urmele ei nu mai erau deloc vizibile.

Cred ca eram la spital. Dar de ce sunt singura? Oare parintii mei stiu despre toate astea? Mama s-a intors de unde a fost plecata? M-au vizitat? Si dupa ce am fost luata cu Salvarea ce s-a intamplat cu baiatul necunoscut?

Mai privesc odata camera si vad ca pe masuta mica si alba de langa pat si afla un pachet micut si un biletel, iar langa era un buchet mare de trandafiri multicolori:Roz, galbeni, rosii, albi, portocalii si trandafirii. Toti erau naturali, fara a fi bagati in cerneala sau alte substante pentru colorare. Miros trandafirii si vad ca de buchet e legat un biletel mic, rozaliu pe care scria:

'Draga Mina, caci am aflat ca acesta ti-e numele, vreau sa-mi
cer scuze pentru tot ceea ce s-a intamplat... Din cauza mea,
acum, tu zaci in acest pat rece de spital de mai bine de 3 zile.
Starea ta nu este tocmai buna, iar medicii sunt reticenti in a
face comentarii. Daca citesti asta, sa ai grija de craniul tau.
Nu cred ca stii, de fapt nu ai de unde, dar ai suferit doua
operatii care au avut complicatii. Impactul dintre craniu si sol
a fost atat de puternic incat osul nu-stiu-care s-a deplasat de
de nu-stiu-unde ajungand in placa nu-stiu-cui. Sa stii ca
parintii tai sunt foarte ingrijorati pentru tine. Au stat zi si
noapte langa tine neincetat dar in urma cu cateva ore au fost
nevoiti sa plece la lucru. Mama ta s-a certat minute in sir cu
seful ei de la 6:30 incercand sa se invoiasca pentru inca o zi,
dar fara sorti de izbanda. Apoi a mai intrat inca cateva minute
la tine in camera, cerand sa fie singura. Am auzit-o plangand,
dupa care, la 7:30 a plecat spre casa pentru a se pregati de
lucru. Tatal tau, care e foarte de treaba apropo, (amandoi sunt
dar cu mama ta nu am prea reusit sa vorbesc din cauza felului
deplorabil in care se simtea) revenind tatal tau, care am aflat
ca e zugrav de meserie, a primit un telefon de la o clienta care
l-a chemat la lucru. Cat despre fratele tau, a stat doar o seara
pentru ca avea de facut teme si trebuia sa recapituleze pentru
un test la Stiintele naturii.. E si el ingrijorat si el de asemenea.
Daca ai citit asta probabil ca deja te-ai plictisi, dar vreau sa-ti
mai spun inca o daca ca imi pare rau pentru tot, iar daca te vei
ridica din acest pat blestemat iti voi ramane vesnic indatorat.

P.S. Nu conteaza cat timp vei mai zace acolo, eu te voi astepta
pe hol pentru ca medici nu ne prea lasa sa mai intram mult timp
la tine deoarece in urma operatiilor suferite trebuie sa te odihnesti.

Te iubesc,
Al tau carliontat cu ochii verzi,
Cristian'