STĂPÂNA LUMINII 🔞

CAPITOLUL 16 Iris

-Benedicetur mihi puer-

-Ares te roog, te roog, trebuie sa existe o alta cale, te rog nu ii lasa sa faca asta!!

Rămași singuri, ma agăț de umerii săi, cu disperare precum un naufragiat de ultima sa salvare in mijlocul furtunii. Vocea imi tremura ca o frunza in bataia vantului, nesigură și fragilă în fața temerilor care mă cuprind.

Cu greu mă abțin să nu îmi vărs lacrimile atunci când una dintre palmele sale se asează cu hotărâre pe spatele meu, iar cealaltă imi atinge obrazul cu gingășie. Ochii săi cenușii, atât de mari precum lumea intreagă, care mă fac să mă simt atât de mică în comparatie cu el, semanând cu doua iglinzi care reflectă întreaga mea neliniste si îndoială.

- Iubito! Toti au coborât in sala de intalniri pentru a face pregatitile pentru acest ritual de invocare. Eu nu ii pot oprii, tu esti cea care decide daca v a merge sau nu... Desii e greu pentru mine, nu pot să le cer să nu facă asta, să nu își riște viețile pentru binele tău, căci ăsta le este scopul, să facă tot ce e nevoie pentru regina lor. Iubito, tu pentru mine esti mai importantă decât orice pe lumea asta, si daca mi s ar cere aș fi gata să renunț si la viața mea pentru a ta. Așa că nu pot face nimic, ăsta e drumul tău, trebuie să faci asta, nu vei fi in nici un pericol pe timpul ritualului....

Vocea lui calmă si vibrantă îmi mangâie sufletul, parcă întristându-ma și mai tare, prafumul de mosc și lemn îmi inunda simturile făcându-mă sa tremur și mai tare,

- Eu, eu.... Nu știu dacă pot face asta...
Mă bâlbâi eu precum un cântec de vioară nesigur, cu notele tremurânde și cuvintele înecate în incertitudine.

- Trebuie să poți, Iris! Trebuie să faci asta, si nu doar pentru tine, gândește-te la Yollanda, are nevoie de noi, are nevoie de tine! Trebuie să afli cine ești și cu ce ai de aface, trebuie să știi pe ce drum să o iei pentru ca trecutul să nu se repete! Trebuie să știm cu ce ne confruntăm Iris, trebuie să știu cum să te protejez, sau ce să fac! Nu doar tu depinzi de aflarea adevărului ci și fica noastră și probabil întreaga societate.

Vederea îmi devine tot mai incetosată, îmi simt capul învartindu-se prevum un vârtej de fum, prins în miscarea înspăimântătoare a unei tornade interioare.

Mă desprind de pieptul solid al lui Ares, și cu pași nesiguri mă așez în cele din urmă pe canapea, caci simt ca mai am putin și leșin.

- Voi coborâ jos sa văd cum se descurca ceilalți, eu nu pot participa la ritual, din cauza blestemului pe care îl port in sânge, însă voi fi acolo, langă tine pe tot parcursul procesului, nu am să te las singură....

Îmi trec extenuată mainile prin păr, în timp ce aud pasii lui Ares îndepărtându-se și în final părăsind biroul.
Îi sunt recunoscătoare ca mi a oferit putin de spatiu, un moment cu mine însumi pentru a ma putea linistii si gandii limpede....
Dar e greu, e greu să iau o decizie, mai ales când simt ca nu prea am de ales.... Nu vreau să moară nimeni din cauza mea, însă dacă nu voi participa la acest ritual, dacă nu îmi voi afla răspunsurile la întrebari, e posibil ca pe pe viitor sa moara si mai multi oameni nevinovati din cauza mea, nu vreau sa ajung precum Safira, nu vreau ca toți să aibă teamă de mine, nu vreau să proboc moarte și suferința în lume....

- Ok Iris, tu vei sta aici în mijloc, avem nevoie să canalizăm lumina din sangele tău pentru a deschide un portal direct in centrul lumii de sus. Un singur înger va putea raspunde chematii noastre, acela va fi cel care va vedea primul semnalul nostru. Stai fară griji, cum am spus, vei fii în siguranța, îngerul nu îți va face rău.

Mă informează Asher, ghidandu- ma spre centrul pentagramei pictată pe marmură, cu o vopsea aurie, chiar în mijlocul sălii imense de intâlniri, locul în care, în mod normal se adună gardienii pentru a și asculta coroana vorbindule de la balcon.