STĂPÂNA LUMINII 🔞

CAPITOLUL 13 Iris

-SOARECELE SI PISICA-

-Liniștește te! Imi spune Hades blând probabil văzând panica de pe chipul meu. Mergi la bucătărie pana vad cine este si de ce ma deranjaza la ora asta târzie.

Cu picioarele tremurandu mi ma ridic de pe canapea si ma îndrept spre bucătărie, caci in acest fel oricine ar fi la usa nu ar putea sa vada pana in partea asta doar din pragul intrării.ma opresc deschizând usa de sticla, si in ciuda faptului ca inima mea e pe cale sa explodeze, aștept curioasa sa aud glasul persoanei care a sunat la usa.

Trec doar câteva clipe pana ce Hades ajunge in dreptul ușii, clipe in care cele mai oribile scenarii imi trec prin minte, cu viteza lumii încep sa creez tit felul de scuze legate de prezenta mea aici pe care sa i le spun lui Ares, desii ma îndoiesc ca ar mai sta sa ma asculte...

Înainte sa deschidă usa il vad pe Hades dându si tricoul jos, ceea ce ma face pentru câteva momente sa imi feresc privirea, oare bărbatul asta se dezbracă mereu înainte sa răspundă la usa?

-Oh, hei, nu ma așteptam la o vizita atât de târzie din parte ta!
Il aud pe Hades exclamând uimit in pragul ușii.

-Hei Hades, scuze ora, voiam doar sa iti aduc asta!

Vocea subțire si profunda imi este extrem de cunoscuta, imi astup uimita gura cu mana pentru a ma asigura ca nu scot vre un sunet. Un bolovan mi se ridicase de pe suflet când mi am dat seama ca nu era soțul meu căutându ma in toi de noapte fumegând de furie in apartamentul celui pe care deja il considera o amenințare .

- ah mulțumesc, nici nu observasem ca il uitasem.

Spune acesta pe un ton recunoscător, din cauza ușii deschise nu reușesc sa vad despre ce anume vorbesc,  ce era acel ceva ce el uitase.

-Pai si eu uitasem de el pana acum, il luasem din restaurant dupa plecarea ta si plănuiam sa ti l aduc insa m am luat cu altele si am uitat, abea acum mi am amintit. Dar nu ma inviti înăuntru?

Vocea ei suna precum a unei feline in călduri, fapt care ma făcuse sa chicotesc încet.

- Imi cer iertare Hera, insa in seara aceasta sunt mult prea obosit, uite te la mine, tocmai m am ridicat din pat.

- Ooh inteleg, totusi daca m ai lasa sa intru putin as putea sa iti multumesc asa cum se cuvine, pentru sti tu..... treaba cu demonul...

- Nu e nevoie sa imi multumesti, mi am facut doar treaba de gardian, oricine in locul meu ar fi procedat la fel, ma bucur ca esti bine, insa trebuie sa ma ierti in seara aceasta chiar nu ma simt in stare, dupa toate cele intamplate.

- In regula... ofteaza Hera. Atunci o lasam pe data viitoare!

- Desigur domnita mea!

Hades inchide apoi usa aplecandu se sa isi ia din nou tricoul pe care il aruncase pe jos in spatele usii si sa se imbrace.

- Se pare ca deja ai o admiratoare!
Spun pe un ton amuzat, apropiindu ma spre el.

-Asa se pare, insa din pacate nu pot fi disponibil pentru ea.
Raspunde Hades pe un ton serios privindu ma adanc in ochi.

Simt un nod aparandu mi in gat in timp ce inima incepe sa imi pulseze din nou ca nebuna, insa de data asta nu inteleg care e motivul.

- De ce?

Intreb, insa cand ii zaresc din nou acea privire fermacatoare, care ma strapunge pana in adancul sufletului, incep sa regret imediat curiozitatea mea impertinenta.

- Pentru ca interesul imi fusese deja acaparat de altcineva, si orcat de mult as vrea nu ma pot opune.

Aproape ca sopteste pe un ton atat de jos incat vibratile vocii sale imi strabat trupul in timp ce buricele reci a degetelor sale lungii imi mangaie conturul macilarului.