Living in a lie - FINALIZATĂ

27

Media: Beth

Au trecut trei zile nenorocite in care tot ce am facut a fost sa ma lupt cu mine si vocea lui Johnny.
Am încercat sa ii spun lui Ares ce s-a întâmplat cu Mark, ori imi era frică, ori apărea ceva si nu mai aveam timp sa ii spun.
"Esti bine?" apare in tocul ușii, privindu-mă atent.
Spune-i, Lucynda! Te-ai sărutat cu varul lui, curvo! vocea lui, din nou.
Nu e adevărat, nu eu l-am sărutat!
"Voi fi!" ies rapid din baie, mergând spre camera noastră, Dylan este la mama, nu am avut putere sa am grija de el zilele astea, nu am avut grijă prea mult nici de mine.
"Ai vorbit in somn, noaptea trecută" privește tavanul cu ochii triști. "Pe cine nu ai sarutat tu?" fața îmi pică si încerc sa nu fac un atac de panica, deși tremur deja.
"Pe..." Asteaptă un răspuns, iar eu nu pot vorbi.
"Am primit un plic azi, n-am vrut sa il deschid până nu ajung acasa" ridica de pe pat plicul "Stii ce scrie pe el?"
1.2.3....uffff
Curvo! Lașă, la fel ca mama ta!

"Scrie 'iubita ta e curvă', nu vreau sa cred ceva de aici!"
"Poftim?" rămân șocată, chiar m-ar crede in stare sa il înșel? Nu ma cunoaste deloc! Ma privește cu maxilarul încordat si o venă ce ii pulsa la maxim pe gât.
Deschide plicul rapid si nervos, când am vazut lacrimi in ochii lui am rămas confuză. Am smuls plicul si l-am privit, pământul fugindu-mi de sub picioare. Il privesc pe el imediat după ce rup pozele cu mine si Mark la lac cand ma atinge pe obraz, apoi una in care ma sărută.
"De aceea ai dispărut atâta timp?" vorbește apăsat si se ridică dintr-o dată venind spre mine, lacrimile ii pică pe obraji, primele si ultimele, căci fața i se întunecă.
"Nu pot sa cred ca spui asta? Crezi?"
"Sunt dovezi clare, Beth! De aceea vreau sa te intreb ce dracu e cu astea si iti dau ocazia sa imi explici" urletul lui si privirea demonica ma fac sa ma pierd si mai rău.
"S-a întâmplat, a venit in seara aceea dupa mine si mi-a mărturisit faptul ca e îndrăgostit de mine, l-am împins cand m-a atins pe obraz, dar într-o fractiune de secundă m-a sărutat, iar imediat ce am ieșit din starea de soc l-am refuzat si impins din nou, am plecat!" închide ochii strâns si in cateva secunde se repede spre mine si dă cu pumnul in peretele din spatele meu.
"Sa te cred?" nuuu "De ce nu mi-ai spus? Au trecut trei zile nenorocite, de ce m-ai lasat sa aflu asa ce s-a întâmplat, de ce mi-ai ascuns asta, il placi?" il plesnesc atat de tare incat raman si eu șocată.
"Nesimțitule! Nu ma cunoști deloc, daca crezi asta! Mi-a fost frica sa spun, iar cand imi faceam curaj in sfârșit plecai cu orele si nu mai aveam timp. Este varul tau!"
"Il omor!" urla si ma priveste rece.
"Nu faci asta"
"De ce, iubito? Te afectează?" încerc sa il plesnesc din nou, dar imi prinde mâna strâns.
"Ares, ma doare!" încep sa plâng si nu din cauza durerii de la mână, ci din cauza sufletului ce imi este spulberat.
"Si pe mine ma doare rău!"
"Esti un nenorocit daca crezi toate astea si nu ma crezi pe mine, la naiba suntem de atâta timp împreună de ce as face asta?" urmeaza o pauză lunga, îmi dă drumul la mână si se depărtează.
"Te-ai plictisit de mine!" vorbele lui ma fac sa ma enervez.
"Idiotule, cum poți spune asa ceva? Te iubesc cel mai mult pe lumea asta"
"Si te săruți cu el, iubindu-mă pe mine?"
"Deci nu mă crezi?!" zâmbesc amar când vad ca nu îmi răspunde.
Imi scot rucsacul din dulap si îndes in el câteva haine de ale mele, cand sa ies din cameră ma opresc privindu-l inca odată.
"Nu stiu ce sa cred, Beth! Trebuia orice ar fi sa imi spui, nu există secrete! Pune-te în locul meu"
"Ai dreptate! Sunt vinovată!" fața lui prinde o nuanță de alb la fel ca a mea "Sunt vinovată că am venit in America si te-am recunoscut pe tine" dezamăgirea din privirile noastre spune tot. "Am plecat de aici, rămâi singur cu neincrederea ta de rahat" ies din cameră fără sa mai privesc înapoi.

Ajungând la graniță, rămân in mașină cu mâinile in cap.
Curvo!
Criminalo!
"TACI!" urlu atât de tare încât ma ustură gâtul, încep sa plang simtind cum totul se prăbușește.
Cum poate sa creadă ca l-am înșelat si cine a facut acele poze.
"De ce, Doamne? De ce imi dai atâtea sa îndur?" lacrimile imi udă picioarele dezgolite.
Scot sticla de whisky din torpedou si dau o gură zdravănă pe gât, strâmbându-mă instant.
Incep sa urlu de durere si plang zgomotos, pentru prima data ma simt suta la suta distrusa si pierdută.