Living in a lie - FINALIZATĂ

10

Media: Lucy si Julie

Privesc pe geam tăcută in timp ce la radio se auzea ușor muzica.
Am decis sa mergem toți trei in Canada peste cateva zile, când era planuit de fapt sa mergem, nu am avut încotro, pana la urmă macar ei doi m-au iertat. Ares pentru ca l-am dat la o parte, iar Alia pentru ca i-am ascuns multe lucruri importante.
Julie mi-a spus ca nu o sa ii dea raportul tatalui meu si ca amandoi il vor evita cat pot, daca ar afla ca nu ma tin de plan si ca imi construiesc aici un viitor, fiind împreună cu rivalul, m-ar trimite la ruși si aș fi bătută cu biciul. Nu le puteam spune încă, era periculos, am preferat sa ascund ca sa ii stiu in siguranță, in ultimul timp am auzit foarte multe lucruri despre mafia in care este Ares, este extrem de riscant sa ne punem cu ei neavand spate, iar Bryan daca ar fi aflat atunci când am făcut-o si eu, s-ar fi razbunat prin Alia, iar asta dadea startul razboiului intre americani si ruși, practic nu chiar așa, căci singura din mafie sunt eu, ei nu au spate deloc fără mine. Plus ca incepusem deja sa țin mult la Alia, nu as fi suportat sa aud ca a patit ceva.

In timp ce Alia lua de mancare pentru toți, eu stau si privesc pierdută, sunt secata de puteri, nici măcar nu mai pot plânge.
"Vin-o aici" cand am vazut bratele deschise, m-am aruncat direct, aveam nevoie de un mascul in viața mea, tata niciodată nu mi-a dat atentia sau iubirea de care aveam nevoie de la un bărbat in general. Ares fiind un impact mare asupra vietii mele, am inceput sa nu mai fiu asa impulsiva si rece, totul datorita lui.
"Va fi bine totul, iti promit!" imi ridică capul si mă sărută lung si pasional.
"Nu cred ca mă voi obișnui prea curand cu voi așa" Alia urcă pe bancheta din spate si așează mâncarea în jurul ei, îmi dau ochii peste cap, iar Ares doar îi dă un bobârnac.
"Vezi că în două ore schimbăm locul, ok?" îi fac semn spre volan iubitului meu, el negând. "Trebuie să dormi, Ares! Și nu accept un nu, dacă comentezi te leg"
"Miaw" vocea Aliei se aude din spate.
"Exact așa, verisoară" bate palma cu ea și râde până dă de privirea mea, atunci se întoarce brusc spre drumul din față, prefăcându-se că este atent la ceva. Pff, bărbații! Imi dau ochii peste cap si încep să mănânc, dându-i si lui câte o bucățică de fiecare dată.
"Daca nu eram eu, cine te mai hrănea?"
"Nu lăsam pe altcineva, deci nimeni"
Îl sărut si zambesc cald.

Ajunși noaptea târziu la hotel, am luat două camere, Alia stând singură, căci oricum nu o vom implica in pericolul de aici.
"Mâine mergem sa extragem niste baze de date, este important, asa aflu cand se întâlnesc turcii pentru transport, marfa e a noastră asa ca trebuie sa o iau, altfel pa pa viață"
"Cum adica pa pa viață?" bruneta pare confuză in timp ce isi despacheteaza din lucruri. Ares scrie niste mesaje, dar totusi e atent la noi, dându-mi priviri fugitive.
"Tata e in stare sa ma omoare, Alia! Mai de mult pentru ca am încălcat o regulă ca sa îi salvez viata unui om, m-a batut pana am ajuns la urgențe, iar el doar a pierdut niste bani pe urma asta" privirea amândurora se întunecă. "am fost pentru el mereu ca o marionetă ce se bate si face bani" imi ridic tricoul si las pantaloni putin in jos pentru a le arăta cicatricea din zona rinichilor, este cat un deget.
"Ce naiba? Cum ai capatat asta, Lucy?" Alia ramane șocată in timp ce Ares m-a tras pentru a privi mai bine.
"Asta e taietura de ciob toata ziua" iubitul meu imi pipăie zona, apoi sărută. M-am înmuiat instant și m-am asezat in poala lui, il tineam strâns, stând cu nasul in gâtul său.
"Am fost aruncată de la etaj picând direct pe o mașină, iar cioburile parbrizului mi-au intrat in spate si foarte putin in gât. A fost cea mai grea misiune a mea, tata m-a șantajat, daca nu mergeam in acel loc să il bat măr pe un japonez si sa imi dea banii pe marfă, mi-ar fi luat fratele si nu ii mai plătea insulina. Asa am ajuns să fiu aproape omorâtă de alți baieti ce il însoțeau pe japonez." Alia vine mai aproape si imi strange bratul in semn de încurajare.
"Si faptul ca am avut si accidentul acela acum 5 ani si tot la cap si spate m-am lovit rau ma face să cred ca mi-a dăunat si mai mult de aceea am început sa fac mult sport, pentru a-mi reveni" oftez si imi imaginez, cum era sa stiu si eu macar ceva mai mult din trecut "Acum sper sa nu raman nici amnezică toată viata, e greu să nu-ți știi trecutul, mai ales când nimeni nu ți-a povestit de el sau macar sa imi fi arătat cineva ceva, poze sau scrisori, habar nu am!"