PROFFESIONAL BODY DOUBLE

CAPITOLUL 14

Zhou Xiang a spus cu o ușoară uimire. "Ce faci aici?" Deși era foarte surprins, tot nu și-a putut ascunde încântarea.

Yan Mingxiu și-a scos căștile din urechi. "Nu sunt binevenit?"

"Cum ar putea fi posibil așa ceva? Intră."

Zhou Xiang a deschis ușa și l-a lăsat pe Yan Mingxiu să intre în apartament.

Yan Mingxiu s-a holbat la zona expusă din spate a gâtului subțire al lui Zhou Xiang. Își dorea cu adevărat să se arunce asupra lui și să muște din el, pentru a-și descărca resentimentul și indignarea din inima sa.

A condus aproape trei ore până la locul de filmare pentru a-l vedea pe Wang Yudong, dar în cele din urmă, Wang Yudong s-a dus la sora lui, iar Yan Mingxiu a trebuit chiar să-și ia rămas bun de la el zâmbind. Era atât de furios încât simțea că inima și plămânii vor exploda.

De aceea s-a dus să-l caute pe Zhou Xiang. Când era deasupra lui Zhou Xiang, putea să intre în starea de hipnoză și să se gândească la faptul că era cu Dong'ge și să-și facă inima să se simtă un pic mai bine.

Zhou Xiang l-a întrebat: "Ai mâncat? Am cumpărat mâncare fast-food doar pentru o singură persoană. Dacă vrei să mănânci ceva, îți pregătesc eu."

"Nu e nevoie, am comandat deja mâncare". Imediat după ce a spus aceste cuvinte, s-a auzit soneria ușii. Yan Mingxiu s-a dus să deschidă ușa. În momentul în care Zhou Xiang a văzut uniforma celui care livra mâncarea, a știut că mâncarea era de la acel hotel de vizavi de cartierul său.

Zhou Xiang a râs în timp ce dădea din cap. "Băiete, chiar știi cum să te bucuri de viață".

Yan Mingxiu s-a uitat la Zhou Xiang și și-a amintit cum îl folosea pe această persoană ca înlocuitor al lui Dong'ge și s-a simțit un pic vinovat în interior, așa că nu s-a putut abține să nu spună: "Ești foarte obosit de la filmările de toată ziua, așa că ar trebui să mănânci ceva bun."

Zhou Xiang a fost foarte fericit. L-a tachinat: "Nu-i rău, cu siguranță știi cum să lingușești oamenii." S-a așezat la masă și a așezat mâncarea pe masă, una câte una. "Vino să mănânci. Miroase delicios." Zhou Xiang a luat o bucată de friptură T-bone cu bețișoarele și a mușcat din ea. Carnea era proaspătă și fragedă, sosul era bogat; era foarte gustoasă.

Yan Mingxiu a văzut expresia de mulțumire de pe fața lui și a simțit nevoia să zâmbească. "Este așa și așa, pot găti mai bine de atât."

Zhou Xiang a exclamat: "Știi să gătești?"

Deloc deranjat de uimirea lui Zhou Xiang, Yan Mingxiu a răspuns: "Întotdeauna îmi găteam singur mesele când locuiam în străinătate. Nu-mi place să am străini în casa mea".

"Lasă-mă să încerc mâncarea ta altă dată".

"Nicio problemă." Yan Mingxiu s-a gândit pentru o clipă. "Mai ai ceva de lucru în următoarele zile?"

"Sunt complet liber săptămâna viitoare. Această profesie este grozavă, orice zi poate fi o zi liberă."

"Atunci voi rămâne aici." Yan Mingxiu s-a uitat la el. Aproape că nu avea intenția de a întreba dacă poate rămâne, pentru că știa că Zhou Xiang va fi cu siguranță de acord. El nu era orb. Își dădea seama că Zhou Xiang era cu adevărat interesat de el și chiar acum nu voia să meargă acasă și nici nu voia să fie singur.

Fiecare să ia ce are nevoie; lui Yan Mingxiu îi plăcea foarte mult acest tip de metodă de interacțiune.

Faptul că Yan Mingxiu stătea mai mult decât și-ar fi putut dori Zhou Xiang. El a zâmbit: "Ești binevenit să rămâi cât timp dorești". Un bărbat frumos care să-i țină companie în timpul uneia dintre rarele sale vacanțe, adăugând un aer de viață casei sale; pur și simplu nu se putea gândi la niciun motiv să refuze.