Vom fii reali

462 35 5
                                    

Jules

    Ziua IV
      O altă zi...cum o duci? Ești OK? Sper ca da,iubito.
Vreau din nou să-ți spun un secret. Știi? La noi în familie,există o legendă. Noi,bărbații,trebuie să ne tăiem pe mâini,o singură dată,pentru sânge. Acest lucru e o tradiție sacră. Persoană pentru care verși sânge e cea mai importantă din ziua ta.
     De obicei, se folosește cuțitul propriu. Sângele,este pus într-un sac mic de plastic,și dus tatălui meu. Numele persoanei,nu l menționăm. Nu dăm de înțeles dacă ar fii femeie sau bărbat(in calitate de frații,prietenii,etc) 
      Am făcut-o. Tu ești cea pentru care am făcut-o. M am gândit ca acest lucru,te ar ajuta să ti creezi mult mai ușor părerea ta sinceră față de mine.
Să mi spui dacă am procedat corect.

Ziua V
Cum te simți,iubito? Încă sper ca vei ieși afară să vorbim față în față. Știu ca am zis ca nu o să-ți spun altfel de cuvinte,dar simt ca asta e ceea ce trebuie.
Mi e dor de noi,Jules. Nici nu ai idee cat de rău îmi pare pentru tot. Tot ce ți am făcut vreodată. Mă urăsc așa de mult pentru asta iubito. Urăsc să te văd supărată, mai ales atunci când ești din cauza mea. Toată lumea mă întreabă de tine. Ai tăi mi au făcut capul calendar. Am fost să le spun ca Arsh Brown nu mai e printre noi. Bănuiesc ca tatăl tău știe mai multe decât zice. În fine.
I-am cerut să mi te dea mie. Ghici ce răspuns mi a dat? Exact! A spus să stabilesc doar o data pentru a anunța logodna noastră. Cat despre mama si sora ta? Vai Doamne. N am văzut femei cu gura mai mare niciodată. Nu știu cum rezistă taică tu cu ele. Au sărit pe mine de când am coborât din mașină cu tot felul de întrebi. Îți vine să crezi? Femei nebune! Scuze,iubito! Da așa sunt! Nu mai calc pe acolo prea repede.
        Un singur lucru am înțeles din toate aceste scrisori. Nu sunt așa de puternica încât să le termin pe toate de citit. Sunt prea slabă.
Ridicându-mă de pe podeaua rece și umedă,deschid ușa încet. Scoțându-mi un pic capul pe afară uitându-mă în stânga și în dreapta,pornesc spre holurile pusti ale casei
         Înaintez spre biroul viitorului meu logodnic,simțindu-mă mult mai puternică decât am fost vreodată.
Bat încet în lemnul masiv al ușii.
-Intră, se aude vocea sa. Intrând înăuntru,îl observ stand la biroul său, uitându-se cu atenție la niște hârtii împrăștiate pe tot biroul . Acesta își ridică privirea asupra mea și rămâne șocat când mă observă. Apropiindu-mă de el, îi observ pentru prima dată emoțiile. Era stânjenit de situație. Era complet îndrăgostit de mine.
-Bună...șoptesc eu,mai mult pentru mine.
Acesta se ridică,și înconjoară biroul altfel să ajungă cat mai aproape de mine. Se poziționează în fața mea,luându-ma într-o îmbrățișare.
Brațele sale puternice se poziționează după umerii mei sensibili. Mă strânge la pieptul său cald,cum nu ma mai strâns nimeni până azi. Fiind din nou aproape de el,mă simt in siguranță. Mă simt mai puternică ca niciodată. El e regele. Eu sunt regina.
-Mă bucur să te văd aici, șoptește el în părul meu.Mă bucur ca ești din nou lângă mine. Mă bucur că în sfârșit te am. Mă bucur ca exiști, Jules.
Spunând aceste cuvinte,buzele sale se apropie periculos de mult de ale mele. Acestea le strivesc cu prea multă ardoare. Mi a fost dor de mirosul său. De gustul său. Mi a fost de el.
-Ți am citit scrisorile, Rhys.
-Pe toate? Mă întreabă el. 
Dau afirmativ din cap. N am vrut să o fac. N am vrut să îi citesc scrisorile,pentru ca știam ca o să cedez așa de ușor lui. Dar nici nu îmi pasă. M am săturat să mă distanțez de tot ce țin. M am săturat să mă opresc din ceea ce mă face fericită.
-Sunt aici,Rhys. Aici cu tine. Și mă bucur de fiecare afurisită de secunda. Sunt așa de bucuroasă ca exiști în viața mea. Vreau să încercăm din nou,Devanport. Vreau să fim un cuplu normal. Vreau să avem o familie frumoasă împreună. Vreau să fim reali. Doar noi. Promite-mi.
-Îți promit,iubito. Îți promit. Voiam fii ceea ce vrei tu să fim. Vom fii împreună,fericiți. Vino,să mergem în pat,spunând acestea mă ia pe sus și mă duce către dormitorul său.
——————————————————————————
Bună! Îmi pare așa de rău ca n am mai avut destul de mult timp la dispoziție pentru a scrie.
Sper,că voi avea mai mult timp,pentru a putea termina această carte.
V aș ruga să dați un follow și pe contul meu de tik tok Alenddlf! Ne vedem acolo?

ÎndoieliUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum