Cerneala din vene!

1 1 0
                                    

Cerneala din vene

Prin vene nu-mi mai curge sânge,
De câțiva ani e doar cerneală.
Când pana o aud cum plânge,
Aștern cuvinte-n foaia goală.

Mirosul cernelii pe loc mă îmbată,
Nu am nevoie ca alții de vin.
De mine poezia este strâns legată,
Si-mi este îndeajuns, nu doar puțin.

Eu nu doar scriu, eu rup din mine,
Nu sunt palpabilă, sunt doar energie.
Sunt simplu om ce merg pe căi străine 
Si-n propriul trup stau în chirie.

Am descoperit o întreagă galaxie,
Unde-mi găsesc liniștea toată.
Deși în jur e atât de multă gălăgie,
Eu nu aud, nu văd, de vânt mă las purtată.

Când viața se transforma-n tragedie,
Sufletul nu îmi e pustiu,
Transform totul în poezie,
Căci într-o zi n-o să mai fiu!

Terapia prin Poezie🦋 Where stories live. Discover now