Terapia prin Poezie🦋

M-am cufundat în vis

M-am cufundat adânc în vis,

M-am cufundat adânc în vis,
Un sentiment de nedescris.
Am deschis ochii dimineață,
Și am simțit că încă sunt în viață.

Incerc visul să-l descifrez,
Nu reușesc...e greu, cedez!
Beau o gură de cafea amară,
Înmoi penița-n călimară.

Încep să scriu visul pe foaie,
În mine totul se înmoaie.
Inima, picioarele, chiar și hârtia,
Lacrimile curg în timp cu simfonia.

Cu simfonia frumoasă de afară,
Unde păsările cânta și în gară.
Unde copacii crengile-și trosnesc,
Iar eu tot stau pe geam și le privesc.

Nu înțeleg ce am, ce simt, ce sunt,
Nu știu de ce sunt astăzi pe pământ.
Care îmi e rolul? Ce o fi acela rost?
Oare cine sunt? Și totuși cine am fost?

Am ales să mă închid în suflet,
Am pus lacăt și pe ultimul zâmbet.
E gheață-n jur, nu se topește,
Aud o voce ce-mi grăiește;

-"Trezește-te! Nu mai ai vreme!
Transformă totul în poeme.
Mai ai puțin de stat...pe ceas,
Iar ele după tine vor fi ce-ai mai rămas!"