- Atat de frumos...
Șopti băiatul brunet înspre locul în care baiatul stătea întins la soare,se aflau la ora de sport,însă brunetul a rămas neclintit în clasa goala chiar și după terminarea orelor,iar asta îi oferi un prilej bun băiatului să realize...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Pov Jungkook
Am privit către "cuplul minunat" din fața mea încercând sa par cât mai rece,nu știu la ce m-am gândit în clipa în care am crezut ca Taehyung ar putea fi al meu pentru totdeauna,asta era clar o minciuna,însă nu îl puteam învinovăți ca a preferat o fata în locul meu...pana la urma Zoe era chiar o fata drăguță,în plus erau ambii celebri...
Am înghițit în sec apoi mi-am îndepărtat privirea din locul în care erau cei doi,Taehyung și cu mine ne-am intersectat privirea de câteva ori,însă presupun ca asta nu prea conta dat fiind ca acum mi-a demonstrat din nou ca este iubitul acelei fete și deja m-a uitat,atunci totuși ce voia sa îmi spună zilele trecute?
Mi-am concentrat întreaga atenție asupra aparatului,cel mai probabil gândeam prea mult,nu era nimic important mai mult ca sigur.
- Jungkook!
Mi-am întors privirea dând de chipul zâmbitor al lui Jimin,am zâmbit privind cum se apropie de mine alergând...nu l-am văzut pe Jimin de un an însă pot spune ca arata exact la fel,era la fel de frumos și de asemenea de mic.
- Jimin! Am spus zâmbind simtind în clipa următoare imbratisarea sa calda.
- Jungkook,nu-mi vine sa cred ca ne întâlnim tocmai aici,ce mai faci?ma întreabă având în continuare același zâmbet pe față.
- Sunt aici cu domnul Wang,îl voi ajuta la o ședință foto dar lasă asta tu ce mai faci?întreb având exact ca el un zâmbet, chiar mi-a fost dor de el.
- Aa pai am fost plecat în Busan un an de zile,îmi pare rău că nu ți-am mai scris,dar am fost extrem de ocupat oricum nu cred ca mi-ai simțit lipsa l-ai avut pe Taehyung!
- Da...Taehyung... Am spus înghițind în sec și evitandu-i privirea,zambetul de adineauri cazandu-mi complet.
- S-a întâmplat ceva? Am spus ceva greșit Kooky? A întrebat acesta preocupat.
- Păi eu și el ne-am des-
- Hei!! Fotografule chiar nu auzi?! Ochii la mine,doar la mine!!
Atat eu cât și Jimin ne-am întors privirea,văzându-l pe Taehyung în dreptul nostru, având pe chip un zâmbet în clipa în care privirea ni s-a întâlnit.
- Mai bine! Privește-mă în continuare fotografule,începi cu mine!
A spus acesta apoi s-a apropiat în zona în care urma sa fie fotografiat,am înghițit în sec privind scurt către Jimin care era destul de nedumerit judecând după privirea sa.
- Cum sa stau? A continuat acesta să-mi spună într-o nota de aroganța totala.
- Va rog sa va așezati pe acel scaun...spun apoi indic către acesta,la scurt timp îmi îndreptam deja toată atenția către aparat,era singurul mod în care îl puteam privi pe Taehyung fără să-mi fie rușine sau fără sa mi se observe emoțiile,îl puteam privi fără sa mai țin cont de nimic,pentru o clipa uitam ca eram supărat pe el și îmi aminteam doar clipele frumoase dintre noi.
