O lume fără bărbați

*** Capitolul 2 - Secretul Anei ***

Fratele Anei s-a oprit la Târg. Noi am coborât din căruță și ne-am înțeles să ne revedem tot aici pe la orele 3 PM (sau 3 după masă cum se practică pe la noi).

Așa că prima ce am vizitat noi era banca de energie electrică sau EnergBank. Este o încăpere unde poți să intri și pentru o sumă simbolică să îți încarci telefonul sau alte gadgeturi. Încăperea era plină de vizitatori aproape tot timpul, deșii unii foloseau acest spațiu pentru a socializa. Odată ce ne-am pus telefoanele la încărcat trebuia să așteptăm. Așa că ne-am găsit un loc pe scaune și Ana a început să îmi mărturisească de ce am venit astăzi în oraș.

- Știi Miș' eu demult vreau să-ți deschid sufletul meu și să îți dezvălui adevărata mea față.

Aici parcă mi-a căzut o piatră peste inimă. Mi s-a făcut așa de greu în piept, respiram rar și parcă urechile mi s-au astupat. Lumea s-a comprimat atât de tare de parcă eram doar noi doi în acea sală mare și spațioasă. Ochii mei acum urmăreau cu atenție buzele ei și atât de tare mi s-a uscat în gură că orice înghițitură era ca un efort. Tot ce am putut spune, a fost un sunet care a venit aproape că din abdomen:

- Mmm.

- Ce mârâi bre, eu amu' serios cu tine vorbesc? Vorbesc ca coleg și cel mai bun prieten. Doar ne cunoaștem demult și am copilărit împreună, dacă aș fi avut prietene adevărate le-aș fi vorbit lor. Dar la noi în sat sunt doar scorchii nu a rămas nici o urmă de feminitate. Ascultă aici atent ceea ce o să îți spun, dar în caz că o să povestești cuiva ceea ce vom face astăzi o să rămâi fără coaie, te asigur eu ți le rup și le fac drob și te pun să le mănânci.

Am început să râdem amândoi în hohote de parcă ar fi spus cineva un banc, dar era pe bune.

Aceste râsete ale noastre au mai scăzut din tensiunea de la început. Acum Ana a început a povesti ceea ce o frământa de mai multă vreme. Și eu simțeam aceasta. Încerca ea să îmi de-a unele impulsuri în discuții, dar eu posibil eram ca de obicei captivat mai multe de sine, decât de ceea ce mă înconjoară.

- Eu am vrut să vin în oraș anume cu tine, că ești mai copt la minte și ai mai trăit în oraș înainte de a te muta la bunica ta. Deci ai văzut mai multe și cunoști lumea din mai multe aspecte, nu doar conserva de sat din care venim acum. După toată prostia asta de Ciumă bărbătească a venit mai ușor să mă deschid. Știi că relația dintre un băiat și o fată nu este neapărat obligatorie, mai sunt și alte variante?

- Ești lesbiană, Ana? Am zis-o eu pe șleau și tare de parcă eram doar noi pe acel coridor.

- Da, toromacule'. Numai nu striga așa, că nu dau premii pentru această descoperire.

Iar acum piatra de pe inima mea a căzut și respirația s-a ușurat. Eu m-am îndreptat și am luat o poziție falnică de parcă eram primul băiat care are o prietenă lesbiană. Și într-adevăr se mândrește cu ea. Iar în clipa aceasta s-a aprins beculețul conștiinței mele și a spus STOP, dar eu atunci ce rol am în această poveste.

- Am nevoie de ajutorul tău, Miș'.

- Am venit în oraș să îți găsim vreo parteneră?

- Da, exact. Este o aplicație mobilă, ceva asemănător cu Tinder-ul de cândva. Am venit aici să facem o întâlnire un Date cum se numește în aplicație. Și am nevoie să mă însoțești la prima întâlnire.

- Eu la ce bun îți sunt util, ca bodyguard?

- Îți explic chiar acum. Ca orice aplicație de pe internet oamenii care se ascund în spatele ecranului, nu neapărat sunt cei din profilul lor. Poate stă un pedofil sau vreun băiat care vrea să colecționeze cât mai multe partenere. Sunt îngrijorată că pot da de vreo belea dacă mă duc singură.

- Sau poate dau ei de belea, că nu ești tu chiar așa de sfântă. Sfânta Ana.

- Ia-o ca pe ceva serios Miș'. Ție poate îți este vesel dar eu fac aceasta pentru prima dată. Și nu am mai fost niciodată la întâlnire cu cineva care să îmi placă. Și nu îmi aduce aminte de Andrei care mă plăcea și am ieșit cu el doar din politețe.

- Bine, unde trebuie să mergem? Ca să o întâlnim pe enigmatica ta prietenă.

- Nicăieri, ea va veni aici. Doar să îi dau un mesaj că sunt pe loc și să sperăm că nu s-a răzgândit.

În curând s-a apropiat de noi o fetișcană, sau așa mi s-a părut la prima vedere. Îmbrăcată într-un palton de culoare verde cu căciulă și fular oranj, purta niște pantofi Chuck Taylor Al Star pe frigul acesta. Deja când s-a așezat am observat părul ei vopsit tot într-un verde toxic și mai multe piercing-uri în urechi și nas. Avea mult fon de ten pe ea însă am înțeles că este mai mare decât vârsta noastră poate cu 2 sau 3 ani. Vorbea puțin și era mai timidă decât oricine aș fi cunoscut eu vreodată. Sau se simțea incomod de prezența mea, deși Ana ia spus că va veni cu colegul ei de clasă. Nu avea de ce să fie o surpriză pentru ea. Am stat doar puțin de vorbă ca să ne facem cunoscuți. Ema sau Eva s-a prezentat ea. Nu țin minte numele persoanelor noi, este o catastrofă pentru mine când cineva se prezintă nou. Ori asociez imediat numele sau în 2 secunde îl uit, memorie de pește la prenumele oamenilor. Deci noua noastră cunoscută E. ne-a făcut o propunere să mergem într-un loc unde se adună mai mulți neformali. La două intersecții de EnergBank se află un local cu numele de Tusovka ne-a atras prin faptul că se toarcă vin fiert.

În timp ce ne îndreptam spre acea Tusovkă i-am observat ochii Anei care sclipeau și aștepta ca privirile lor să se întâlnească. Nu am mai văzut-o niciodată pe Ana așa de stingherită. Abia acum am înțeles că ei îi plac fetele pe bune, se leagă tot și o privesc acum ca pe o matură, nu ca pe colega mea.

Tusovka s-a adeverit a fi un local chiar cool. Era situat la subsol, iar intrarea era decorată ca o peșteră și scările coborau spre o ușă masivă din lemn. Când am deschis-o aproape că mi-a picat nasul de miros de fum ce venea din interior.