Sara POV.
Merg la bucatarie si il gasesc pe Ethan, evident, mancand.
-Neatza'!spun eu.
-Neata!raspunde.Tu si Jake v-ati certat?Se auzeau strigate...
-Nu..Doar ne-am ....ciondanit putin.spun mergand spre frigider.Ceilalti nu s-au trezit?
-Ba da.Au plecat la parintii lor, azi.Se intorc diseara.
-Aha.spun eu oftand.
Am oftat pentru ca...imi e dor de mama...si de tata, putin.Tare mult as vrea sa ii vad.Dar...asta e.
Deodata simt cum cineva isi strecoara mainile pe langa mine prinzandu-ma de talie.Imi dau seama imediat ca e Jake.
-Sper ca te-ai imbracat,acum.spun eu razand.
-Da.
Ma intorc si il vad in...pijamale. :)
-Serios?Asa te imbraci tu?intreb putin nervoasa.
-Preferai prosopul, mami?intreaba ranjind pervers si draceste.
-Tu nu mergi la ai tai?intreaba Ethan.
-Ba da..dar...spune el uitandu-se la mine.
Imi dau seama imediat despre ce e vorba, si ma enervez.
-Oh, nu!Nu ramai aici, doar ca sa-mi ti mie companie!Doar pentru ca ai mei sunt in Japonia, si nu-i pot vedea nu inseamna ca trebuie sa faci si tu la fel!Asa ca..du-te si imbraca-te!spun autoritara.
Nu pot sa cred ca voia sa ramana pentru mine.Serios acum, nu mai am trei ani sa plang dupa mami si tati..
Stiu ca a vrut doar sa fie dragut, dar nu imi place.M-as fi simtit ciudat stiind ca el nu si-ar fi vazut familia de Ajun doar ca sa stea cu mine.
Nu!Trebuie sa se duca.În plus, nu raman singura, nici Sam si Ethan nu au unde sa se duca, deci...nu sunt singura!!
Dupa ce a plecat Jake, putin suparat pe mine pentru morala pe care i-am facut-o, am mers in living si am inceput sa ma uit la un film...singura.
Mdeah...Ethan mananca in bucatarie, Sam doarme, iar Martha e la cumparaturi.
M-am uitat la tot filmul Home alone 1 si apoi, fiind plictisita am mers in bucatarie la Ethan.
-Inca mai mananci?!intreb eu uimita.
-Niciodata nu e destul..spune el cu gura plina.
Ma asez langa el la masa, cu gandul sa mananc si eu, dar ceva ma intrerupe.Soneria aia afurisita ar trebui sa taca odata!
Ma uit rugator la Ethan, dar zice:
-Sti ca nu e frumos sa deranjezi un om de la masa?intreaba razand.
-Si eu sunt la masa!ripostez.
Ethan imi ia farfuria din fata, apoi spune:
-Na, ca amu' nu mai esti.si incepe sa rada.
Eu ii dau una in scafarlie, imi iau farfuria inapoi si ma duc lenesa spre usa.
O deschid si in fata mea vad un barbat de varsta a treia cu gabaritu' cam depasit, imbracat intr-o uniforma albastra.
-Va pot ajuta cu ceva?intreb eu sperand sa fi gresit adresa.
-Depinde...sunteti Sara James?intreaba acesta cu o voce mult mai linistitoare decat infatisarea lui.
-Da!
-Atunci ma puteti ajuta semnand aici.spune si imi intinde o foaie si o cutie de cadou.La revedere!
-La revedere!spun si iau cutia.
Merg grabita si confuza spre living, iau o foarfeca si incep sa tai hartia de impachetat cadouri.
Deschid cutia si inauntru gasesc un ursulet maroniu de plus, destul de maricel, o cutie de bomboane, un hanorac cu inscriptia:London si o scrisoare.
Curiozitatea ma roade si deschid intai plicul.
Incep sa citesc:
Draga Sara,
Stiu ca probabil nu prea mai vrei sa auzi de mine si probabil ca m-ai uitat deja,dar eu simt nevoia sa iti vorbesc si sa clarific lucrurile intre noi.
Stiu ca acum esti cu Jake, si desi eu nu te-am uitat si inca te iubesc mai mult decat orice pe lume, ma bucur ca ai gasit pe cineva care sa te protejeze si sa aiba grija de tine asa cum eu nu am putut din cauza mutarii asteia idioate.
Imi pare foarte rau ca nu pot fi cu tine de Craciun, dar poate e mai bine asa.Probabil nu ma vrei prin preajma sa-ti stric sarbatorile.Cred ca iti e de ajuns ca nu sunt parintii tai cu tine.
Prin aceste randuri vreau doar sa-ti spun ca imi pare tare rau ca te-am inselat la bar, dar eram sub influenta alcool-ului si nu stiam ce fac,desi stiu ca am gresit si ca nu iti pasa de asta.Imi pare tare rau ca l-am batut pe Ryan si am fugit ca un las, dar m-am revansat.
Serios!Stiu ca Derek i-a donat sangele de care avea nevoie,dar eu l-am pus sa o faca.Derek e un var de-al meu si in tot acest timp cand tu credeai ca te-am uitat eu vorbeam cu el si stiam totul despre tine.
Sara, nu am incetat niciodata sa te iubesc si nici nu cred ca voi inceta prea curand.
Tu esti prima fata de care m-am indragostit de personalitatea ei, nu de trupul si aspectul ei.
Tu mi-ai schimbat viata in bine.Desi ma doare ca nu mai suntem impreuna si ca tu ai gasit pe altcineva, stiu ca asa e mai bine pentru amandoi, mai ales pentru tine.
Sa sti, ca daca vei vrea vreodata sa vorbesti cu mine ma poti suna oricand.Iti voi raspunde fara sa stau pe ganduri.Sper ca aceasta scrisoare a mai lamurit lucrurile intre noi, si ca a facut ca ura ta pentru mine sa mai scada putin.
Craciun fericit si nu uita, te iubesc!
Cu toata dragostea,Mike.
Am citit de cateva ori scrisoare, pentru ca nu imi puteam imagina ca niste lucruri atat de frumoase pot iesi de la cineva ca Mike.
Puteam simti ca tot ce a scris e adevarat si ca lui chiar ii pare rau pentru tot ce a facut.
Puteam simti ca acele randuri au fost scrise doar cu doua sentimente: dragoste si....durere.
Nici nu mi-a pasat ca Derek nu mi-a spus ca e varul lui Mike sau ca ii dadea raportul in fiecare zi despre tot ceea ce faceam.
Stiam un singur lucru.M-am inselat!
Mike nu m-a dat niciodata uitarii.Chiar daca nu era aproape de mine a stiut cum sa ma protejeze.
A stiut mereu ce sa faca.E un baiat bun..
Eu nu l-am uitat, dar nici nu cred ca il mai iubesc.
Fara sa mai imi dau seama ce fac am....
Of..ce sentimental! :"(
:)))V-a placut capitolul si surpriza lui Mike?
Haideti, ca totusi e baiat bun. :3 :))
Va iubesc fluturasilor!!!
