Devoratorul lumilor

Sunt un șarlatan! Nu sunt mândru de asta, dar așa îmi câștig existența.

Mama a fost o faimoasă ghicitoare în palmă, cafea, cărți de tarot, glob de cristal și stele. Putea citi soarta oamenilor în oricare dintre ele. Bunica a avut la rândul ei diverse puteri, iar străbunica a fost o vrăjitoare foarte puternică, temută în întreg ținutul. Familia mea activând în domeniu de generații, mi-a fost ușor să-mi stabilesc brandul și să fac bani de pe urma naivilor care îmi cad în plasă.

Deși provin dintr-un neam străvechi, tainele oculte mi-au rămas străine în întregime. Nu am nicio abilitate. Când mama s-a dus, în urma unui atac cerebral, am rămas singur pe lume. Nu mi-am cunoscut niciodată tatăl, dar nici nu sunt curios de el.

Am rămas al nimănui la optsprezece ani. La început, mi-am plâns de milă și am învinovățit-o pe mama că nu și-a ghicit niciodată propriul viitor, poate ar fi putut face ceva să-și evite sfârșitul, sau măcar să îmi asigure un viitor după ce avea să...

Am plâns mult după ea, dar ce să fac? De voie, de nevoie, trebuia să mă adun și să o pornesc într-o direcție. Am decis să vând totul și să încep o viață nouă într-un loc fără amintiri dureroase. Am început cu impresionanta ei colecție de nimicuri magice: cristale, plante și rădăcini uscate, seturi de tarot, lumânări pentru anumite ritualuri și altele asemenea.

Mama a fost celebră, obiectele ei s-au vândut ca pâinea caldă. Inițial, planul era ca, după epuizarea mărunțișurilor, să vând casa, dar am realizat că numele familiei mele e un adevărat brand pentru pasionații de spiritism, magie și ocult. Câștigasem o sumă frumușică și m-am gândit că nu e o afacere rea. Am intrat pe piață cu un magazin unde am început să comercializez astfel de produse, pe care le comandam online, de pe site-uri cu prețuri infime și le revindeam drept artefacte autentice, aparținând vrăjitoarelor celebre sau strămoșilor mei. La scurt timp, oamenii au început să mă plătească și pentru rețete, poțiuni sau secrete magice. Am un izvor nesecat de așa ceva, sunt dotat cu o imaginație bogată și le inventez cât ai clipi. Singura mea reținere e folosirea plantelor otrăvitoare, nu vreau să am pe nimeni pe conștiință. În rest, orice nebunie merge.

La început, mi-a fost greu să rămân serios în timp ce învățam oamenii să latre la lună dezbrăcați, în patru labe, într-o pădure unde s-a purtat o bătălie sângeroasă pe vremuri, pentru a a atrage bunăstarea în viața lor. Acum, nu mai am probleme de genul acesta, cu toată seriozitatea, voi spune unei femei să înghită pene întregi de la o găină care a depus numai un ou până acum, la răsărit, în fața bisericii unde s-a căsătorit cu soțul ei, pentru scăpa de amantă, dacă așa îmi trece prin cap la momentul acela.

Sunt un ticălos, știu, dar îmi plac banii. Cu timpul, am decăzut și mai mult, pentru că e un domeniu dominat de femei și, pentru că la nivel mondial există un curent LGBTQ+ puternic, am început să mă prefac că sunt homosexual. Desigur, susțin că mereu am fost, însă nu am avut curaj să recunosc până recent când am început să port hainele de inspirație țigănească ale mamei. Totul e marketing, dar funcționează al naibii de bine. În urmă cu câteva luni m-am căsătorit, cu o femeie, ceea ce mi-ar fi stricat imaginea creată, dacă nu mi-aș fi ales o mireasă la fel de escroacă ca mine. Ea a venit cu ideea de a spune tuturor că este nonbinară, că s-a născut băiat și că și-a păstrat părțile intime, dar aspectul ei se identifică mai bine cu energia feminină. A fost un boom de publicitate în ziua de azi, cu toții suntem în căutarea sinelui, a spiritualității, a altor divinități decât cele aparținând religiilor monoteiste și a unei varietăți cât mai largi de identități de gen și sexualități care mai de care mai diverse. Mediul propice în care să crească afacerea mea.