15 : zâmbete tâmpite şi fericite

130 13 0
                                    

                Hades Armando Santo

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.


                Hades Armando Santo

    Nu mai interacţionasem toată ziua,azi nu aveam cursuri cu grupa ei ceea ce ne dăduse undă verde la amândoi.Parcasem mai în spate când ajunsem la Universitate pentru a o lăsa pe ea iar eu îmi parcasem maşina la locul pentru profesori,un motiv bun are această parcare.Avusem deja patru cursuri la câteva grupe diferite de la orice facultate,schimbasem subiectele şi dădeam întrebări;pentru a nu regreta că mi-am lăsat firma în baza lui Jason şi am venit aici.Ca Cassian să îmi ofere un salariu de rahat,nici că sunt prietenul lui cel mai bun nu mă ajută.

     Ieşisem pe terenul de sport pentru a lua o gură de aer şi să îmi urmăresc pisicuţa cea rea,aveau dreptate cuvintele ei când a spus să nu ne mai intersectăm;asta făcusem cam toată ziua.Acum eu nu aveam nici-un curs dar o vedere prea frumoasă la echipa de alergat,nu ştiam acest lucru despre ea aşa că cercetasem din nou informaţiile despre ea.

    Pe lângă mine şi încă un profesor de vârsta mea toți erau la fel de boşorogi,le curgeau balele când se uitau la fetele care alergau,inclusiv şi la ea.Dalton însă avea o femeie acasă şi îşi păstra sinceritatea faţa de ea uitându-se cât mai mult în telefon,echipa de fotbal ieşise la un moment dat strigând numele Universităţii ca nişte bătăuşi.

    Jucasem fotbal în liceu,când se pusese activităţile extracuriculare mama pentru comportamentul meu mă înscrise acolo.Aveam un mic teren în spatele casei şi de la începutul zilei urlam şi dădeam cu mingea în poartă,Matt aproape că nu mă mai suporta iar tata dorea să mă trimită la casa dr copii.Asta până am crescut dându-mi seama că îmi puneam toţii nervii în poarta aia şi că îmi făceam undă roşie pentru toţi vecinii.

   — Ai venit să-ţi vezi pisicuţa?rânjeşte Cassian dar nu o mai face când îl privesc urât.

   — Vorbeşte încet dobitocule,boşorogii au aparat auditiv mai bun ca urechile noastre!

    El face un semn leneş cu mâna,îşi aprinde o ţigară punându-se în aceiaşi linie cu mine.Deşi aş vrea să fiu atent nu-mi pot lua ochii de la bruneta,e transpirată de la alergat însă se mişcă mai departe;antrenoarea lor se aude mai ceva de cât cel de la echipa de fotbal,se întrec care pe care surzesc mai tare?

   — Fii atent.

    Doar o secundă când mi-am întors capul am văzut un tip din echipa de fotbal mergând către ea,avea şireturile dezlegate;toţi îi priveau fundul dar tipul fugea să o ajute cu şireturile.Eram drept,cu capul înainte dar ochii îmi erau acolo,ea se dăduse mai în spate dar el îi făcuse un semn că e bine.Da un semn de rahat,îi leagă şireturile până ajunge să-i lege şi altceva.Totuşi aştept să i le lege şi când văd că echipa îl strigă acţionez,nu vreau să mai văd zâmbetele alea tâmpite şi fericite.

   — María Harrison.

    Corpul mi s-a îndreptat către ei ca un robot,ambii sau întors spre mine şi băiat deştept,îşi luase rapid tălpăşiţa către echipa lui.Nu-mi păsa că toţi mau auzit strigând-o şi mai ales pe al doilea nume,imaginea aia îmi făcea rău şi faptul că toată ziua nu ne intersectasem de loc mă usca pe înăuntru.Îi auzisem râsul lui Cassian,nu ştiam ce se petrecea dar vroiam să sparg faţa unui student care are cursuri cu mine,aş putea să-l pic pe micuţul ei cavaler.

    Cu toată atenţia pe ea bruneta se întoarce către mine,are obrajii roşi şi mâinile strânse pe lângă corp;se simte stânjenită şi cred că şi eu am făcut-o de rahat.E o prostie,nu am putut fi pentru câteva minute gelos;nici pe Mell nu am putut fi în relaţia noastră.Acum însă flacăra se aprinse când îi văzusem pe ei fericiţi,poate îmi aduceau aminte de Mell mult prea tare;cu ea puteam să cad în chestii siropoase.

   Ştiam că Cassian urma să mă acopere aşa că mi-am întors spatele şi am început a merge până am ieşit din raza terenului.O simţeam în spatele meu privind prin marginile scaunelor cum ceilalţi îşi continuau treaba,Cassian fiind dirijorul a tot ce se întâmpla aici.

   — Ai îndrăznit să mă faci de ruşine,se presupune că la Universitate nu împărţim nimic profesore!

   Era intimidată,braţele îi stăteau pe mijloc iar îmbrăcămintea ei din nou îmi făceau ca ochii să iasă din orbite,la naiba!Greşea amarnic când spunea că nu avem de împărţit nimic,jocul se presupunea în a încerca să mă bucur de cineva pentru a uita ceva.Cassian a greşit dacă a crezut că această adolescentă avea vreodată să o înlocuiască pe roşcată,nu am să mint de partida de sex sau de dormitul împreună;dormisem bine şi am să-i mulţumesc pentru asta doar în gând.

    Însă bruneta e doar un joc fierbântat pe care îl voi câştiga,ceea ce îi voi oferi eu va fi numai distrugere crezând că asta mă va ajuta pe mine.Nu aş putea să îi zic motivul,adolescentul ăla este sub mine cu mult;dacă aş începe cu asta ar crede că deţin o gelozie asupra ei.

   — De data asta te vreau la curs şi nu uita să îţi aduci şi iubitul,voi avea şi cu grupa lui!

    Mă sprijin de bară încercând să obţin ceva de la ea,cravata pusă de ea dimineaţă începe să mă strângă dacă o voi mai privi în felul ăla,dracu să mă ea!

   — Cu cea mai mare plăcere îl voi aduce,vom sta unul lângă altul.

   Îmi întorc capul mârâind,joacă şi ea.Ar trebui să ştie că locul e la masa mea,pe scaunul meu schimbându-mi slideurile şi privindu-mă pe mine.

   — Poate ar trebuie să vă pun pe amândoi să-mi schimbaţi slideurile,ce zici?

    O glumă proastă şi nesărată,bravo Hades.

   — O să stau la el în braţe?

   Are tupeu nu glumă.

   — Nu,că va avea picioarele rupte!

    E tot ce pot să spun înainte să ies de sub scări,nu îmi cunosc starea însă tot ce aş vrea acum e să am o discuţie cu tipul din echipa de fotbal.Intru înapoi în Universitate renunţând la discuţia cu profesorii,merg direct în sala unde voi avea cursul cu ea pentru a mă pregăti.Toată situaţia era una de rahat,vroiam să scap de starea asta şi să nu mă mai gândesc ca şi cum ea îmi aparţine.

    revino-ţi,eşti Hades şi nimeni nu o înlocuieşte pe Mell!

    era o minciună tot ce îmi zicea în gând,ştiam că Mell îşi dorea să fiu fericit dar odată cu ea se duse şi gramul ăla de viaţă...

                       —————

               lectură plăcută<33

   Deli

Terapie în distrugere [Volumul II - seria frații Santo]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum