«MISTERIOSUL SEVERUS SNAPE»

« Agent la Hogwarts »

_____________**************______________
In acel timp...in clasă..., Snape a intrat furtunos cu un pas mărit,era puțin enervat. Sa ridicat la piedestalul lui unde era tabla și a privit pin clasă.
S:Potter!
H: da,profesor!
S:ce trebuia de pregătit pe azi?
H: azi a-ți spus că prezentam cunoștintele acumulate pe parcursul a 7 ani de zile!
S:mda! Sunt curajoși?
*Toți tăceau.
S: domnișoară Granger? Poate dumneavoastră?
H: da,domnule...dar...
S:dar ce?
H: dar nu promit că va voi satisface cerințele puse!
S: azi sunt bun!
H: ...(îl privea cu nedumerire toți)
S:hm...dar unde e cel care e cel mai curajos,și trece mereu primul?
*Tăcere.
S: Granger,la mine in cabinet, ACUM!
*Hermione la privit straniu și puțin era speriată,a intrat în cabinet și acolo era Grein scria ceva.
S:ai ieșit!
G:acum?(la privit încruntată)
S:da! Ascultă când eu vorbesc,sa nu fie rău!
*Ea și-a luat carnetele și a ieșit, Snape a închis ușa, Hermione sta in mijlocul cabinetului lui din clasă.
H: aveți nevoie de ceva?(a strâns pumnii după spate)
S: tu...știi unde e ea?(a venit mi aproape de Hermione)
H: daca cu privire de cine aveți în vedere!
S:știi bine cine,nu strica teatrul!
H:nu! Spuneți!
S: LAZAREV ANASTASIA! Griffindor! E așa bruneta la păr, statura înaltă, încăpăținata și principială....nu știi așa ceva?(Sarcasm)
H:se pare că știu despre cine vorbiți!
(Ia zâmbit)
S: nu-mi este a zâmbi,ori răspunzi...ori...!
H:ori?
S: ori aflu fără ca sa zici!( A întins mâna că sa o pun la tâmpla,însă Hermione ia prins mâna și sa ferit)
H:nu am permis asta!(a spus pe o tonalitate mai înalta)
S:spune atunci! Nu-mi testa răbdarea!(a scârțâit pe sub dinți)
H:o iubiți atît de mult,nu m-am așteptat!?(a spus serios)
S: EU...CU...TINE...NU ...MA...JOC...MULT!
GRANGER!!(ia arătat cu degetul arătător in ea și vorbea foarte sever, și-a apropiat fata de a ei și o privea cu acei ochi negri)
H:(a făcut un pas în urmă) nu credeți că mă tem de dumneavoastră! Nu mai este acel Snape!
S:(a strâns-o de încheietura mâinii și ia pus bagheta la ochii Hermionei) exista doar un Snape,și acuș îl vei gusta!
H:bine,bine... opriți-vă! Eu doar am glumit!
S:cu mine glumele nu merg, Granger!
H: e la punctul medical!
S:ce sa întâmplat?
H: mergeam pe coridor și ia stat rău! O durea capul!
S:mai multe detalii!
H: mai mult nu am!
S:mh...(Ia dat drumul) ești liberă!
H: uitațiva...(îl ocole sa iasă din cabinet) lecuiți-o bine!(a ieșit din clasă)
S: am să-ți dau eu ție, Granger,note!
*După ce a ieșit ea ,a ieșit și el... .

--------------------______________--------------------

Eu adormisem și simțeam cum mă relaxasem și durerile se alinau, tăieturile prin cap se răreau. Chiar daca nu mă aducea la madame Ponfrey...eu și singura găseam la mine pastilele potrivite.
Cum am adormit pe o parte...,asa și am dormit nemișcata. Poate că tot asta a fost și din cauza că am multe pe cap,mă simt permanent obosită.
Când am deschis ochii ,am văzut o luminare ce ardea langa mine pe tumbă,era ziua încă. Mi-am dat seama că sunt în spital și deja mi-am adus aminte de tot. De ce sunt atît de slabă la maladii? Am imunitatea foarte slabă.
Eu m-am întors pe spate și când am întors capul l-am văzut pe Severus langa mine,sta pe scaun și privea pe fereastră.
Nu-mi era a zâmbi...dar... .
El: și cât de des ai aceste atacuri?(vorbea serios și nici nu sa uitat la mine,sta cu capul rezemat de mâna și privea pe fereastră)
Eu: ....
El:răspunde! Eu de exemplu nu știu nimic! Trebuie sa aflu de la madame Ponfrey!
Eu: Severus!...
El: ce Severus? Eu de 40 de ani sunt Severus! De ce nu răspunzi?!(vorbea pe o tonalitate ridicata și groasă)
Eu: nu strigă la mine! Nu vorbi cu mine pe așa ton!(eu m-am ridicat și stam sculată pe pat cu picioarele în jos)
El: răspunde!
Eu:daca vei vorbi asa cu mine...nu am de gând să-ți spun nimic !
El:...
Eu: de la un timp...se întâmplă des! 3-4 ori pe săptămână!
El: și nimic nu mi-ai spus?
Eu: ....nu am vrut sa te îngrijorezi!
El:ai mâncat ceva dimineață?
Eu:..nu!
El: rău! Foarte rău! Lupin va răspunde!
Eu: ce a făcut el? Severus? Eu nu te recunosc!
El: așa sunt eu...nu m-ai cunoscut până acum?
Eu: vorbește cu cine vrei așa...dar nu cu mine!
*Eu m-am sculat de pe pat și am pornit încet spre ieșire. Deja tot era stabil,nimic nu mă durea și era tot normal. El tot a rămas acolo. Mergeam pe coridor și mă gândeam de ce a vorbit așa de...rau...cu mine. Nu am făcut nimic parcă,mă pune pe gânduri. M-am întristat de la asta. Nu era cazul să plâng,mă simțeam obosită moral,simplu m-am dus la mine in cameră și m-am culcat,mi sa părut că lecțiile s-au terminat,dar...îmi era deja tot una. Am închis ușa cu cheia,m-am învelit în pat și am adormit. Am visat anii de școală,anii trecuți, amintirile mi-au trecut prin fața ochilor,dormeam dar inima mi se scruma pentru ca m-au rănit amintirile. E greu sa lași tot în urmă, mi-am văzut și casa noastră...lacul...cărarea verde, prietena mea...care a decedat. Îmi era cea mai buna prietena și soră. Am pierdut-o într-o clipă...,Janna îmi era sfătuitor. Dumnezeu sa o odihnească deja în pace.
In somn am simțit un tremurici prin corp și am tresărit,am sărit și m-am ridicat brusc de la un fior jenant din corp.
Respiram că un iepure.
Eu: doamne, ce-i cu mine?(mi-am astupat ochii cu mâinile și mi-am frecat ochii)
?: Aștept să-mi spui!
*M-am întors repede in urma și am văzut alături de mine intins pe Snape. Chiar ma speriat.
Eu:....(mi-am frecat ochii din nou și nu am spus nimic,m-am întors înapoi la poza precedenta și el era intins in urma mea)
*El și-a lăsat ridingota și mantia pe scaunul meu,era în cămașă și pantaloni, desculț.
El: poate nu fugim de problemă?
Eu: Severus...te rog... lasă-mă în pace puțin!
El: mm...de ce sa te las? Te-ai saturat de mine?