«MISTERIOSUL SEVERUS SNAPE»

« Întorsătură radicală »

Ma simțeam prost din cauza că din nou ne certasem pentru nimic. Când sa terminat lecția..eu am ieșit cu Hermi și am plecat la istoria vrăjilor unde ne aștepta deja alt profesor. Când am ieșit de la poțiuni,am auzit un răgușit al lui Snape:
S: fii atenta sa nu te împiedici de la principialitatea ta!
*Cu asta am ieșit. Hermi ma privit straniu,dar...apoi...ma chemat Minerva de la lecție la ea.
In timpul lecției a venit o bufniță profesorului unde era scris ca sa mă trimită la ea. Profesorul mi-a spus și eu am plecat. Când am ajuns,am bătut la ușă și am intrat,Minerva avea ape biroul său din cabinet multe foi mari cu niște schițe.
M:oo,buna! Cum te simți!
Eu:(am zambit) bine! Buna ziua! M-ați chemat...!
M:da,fata mea! Am nevoie sa vorbesc ceva cu tine!
Eu:va ascult!
M:vina aici!(am venit langa masa ei cu toate acele foi)
Eu: wow,ce schițe frumoase!!(erau niște îngeri cu baghete în mână ce străluciau cu LUMOS)
M:da,știu! Mi le-a lasat Albus înainte că sa moară!
Eu: păcat că mereu pierdem persoane bune!
M:da,dar eu te-am chemat nu de asta!
Uite... Dambâldor avea în gând că aceste schițe sa fie reproduse pe peretele coridorului, deasupra la statuia vulturului care duce în fostul cabinetul lui Dambâldor,acum...deja al lui Snape!
Înțelegi unde?
Eu:mda...daca am înțeles corect, deasupra statuei vulturului ai cărui parola este ,,felii de limon"!!
M:exact! Și cred că în asta ai putea sa ne ajuți tu!
Eu:cu ce?
M: tu vei picta aceste schițe pe acel perete! Tu ești cel mai mare pictor care îl avem in școală! Tu ai experiență și acest dar! Desigur...nu pe gratis! Vei fi plătită pentru asta din bugetul școlii!
Eu:mmm...cred că voi putea! Doar că nu azi...sau mai in colo să mă apuc! Chiar vreau sa fac asta! Îmi place ideea!
M:după orele 3... dacă poți să faci doar schiță cu alb! Toate materialele sunt pregătite!
Eu:vad cum se primește!
M:bine! Mă anunți când te apuci și când poți!
Eu:ok! Sunt liberă?
M:da, desigur! Dar acuș lecțiile se termină și oricum....un ceai?
Eu:oou...de ce nu? Bine!
M:un moment!(a dat din baghetă și tot a apărut pe masa de cafea) așează-te!
*Eu m-am așezat și am început să servim ceaiul ce se racea cu încetul,am vorbit pe multe teme. In primul rând am vorbit de examenele JABA. In ușa a bătut cineva și a intrat....Era Snape.
S: McGonagal!!!(a crăpat ușa și a spus grabnic) unde sunt (mă văzut pe mine contra lui Minerva și a înghețat privirea pe mine) ce-...re...rile!(a scuturat capul și sa uitat la Minerva)
M:cererile din primul semestru?
S:da!(a spus la fel de rece și gros)
M:in arhivul școlii la etajul 4 cabinetul 2 și deja acolo sunt toate pe masa cea neagra!
S:mh...(a intrat complet in cabinet,a închis ușa și sa rezemat de ușă cu mâinile la spate)
M:un ceai? Severus?
S:ce cauți aici?(ma privit pe mine cu acei ochi frumoși dar foarte smecherosi)
M:eu am....(a intrerupt-o)
S: shh! LAZAREV răspunde acum!
Eu: profesor...chm(am lasta cana pe măsuță)...director! Minerva mă chemat!
S: tu știi că e lecție?(a spus Sever cu tonul uni director rău și îngrijorat)
Eu:da!
S: te-a chemat în timpul lecțiilor că sa servești ceai?
Eu:nu!(am spus înapoi cu un ton ridicat)
Terminați! Sunt aici că am primit o misiune! Cu lucrul!
S: in ce limba sa mai vorbesc cu tine?(a spus cu un glas disperat)
*Minerva ne privea și nimic nu înțelegea,se vedea după emoția ei de pe față.Eu tăceam că nu știam cu ce sa răspund.
S: cred ca...chm...nu vad sens sa te mai îndrept pe calea corectă!(am văzut că face un teatru catre Minerva că să mă de-a de rușine,eu nu știu...)
Eu: știți ceva?...(m-am adresat lui și am spus pe un ton ridicat,m-am uitat la el și apoi la Minerva,nu mai puteam să mă aflu acolo) mulțumesc pentru tot Minerva!la revedere!
*Eu am primit-o pentru ultima oară și ea a dat din cap dar nu spusese nimic în schimb. M-am îndreptat spre ieșire.
Snape tot sta rezemat de ușă. Eu m-am oprit lângă el serioasă și îmi țineam țipătul din suflet,asteptam să-mi de-a drumul. El privea înainte la Minerva și nici o reacție.
Eu: dați voie sa es!
M: Severus!
S:(a întors la mine capul) uite sa nu te împiedici din cauza principialității! LAZAREV!(a spus cu reproș,din nou acea frază)
Eu:nu va îngrijorați!(i-am rapsuns înapoi,el sa dat într-o parte de la ușa și eu m-am îndreptat sa es)La revedere! O zi BUNĂ sa aveți!(am spus pe un ton ridicat,m-am enervat)
S:(eu eram in coridor deja ieșisem) cum vorbești cu mine?fata?(a strigat in urma mea și sa invit pe ușă repede dar eu deja eram in fundul coridorului)
*El a rămas să mai vorbească cu Minerva. Eu nu-l mai suport,la început eu eram vinovată,dar acum ce face el...nu are lămurire. Ma calca în picioare.
Și tot asta e de dimineață de la prima lecție,of doamne... .
Eu am ajuns la un colț de coridor și m-am rezemat de perete și m-am lăsat în jos, mi-am astupat fata cu mâinile și am rămas singură cu gândurile.
Pe coridor nimeni nu era. Se auzeau copii din coridoarele alăturate.
Totuși...am decis sa plec mai departe...nu o sa stau toată ziua aici. A mai rămas încă două lecții,dar eu nu eram in stare sa plec la ele. Lecția cu Lupin și deja sportul. Eu mi-am răsuflecat mainicile la cămașă și m-am ridicat sus in bibliotecă.
Când citesc...eu trăiesc o viață nouă.
Mergând pe coridor... mi-am adus aminte că la a doua lecție el a spus că după.lectie mă aștepta la el în cabinet. Eu nu o să plec. Daca o să-i trebuiesc atît de mult...mă va găsi. Precis vroia să-mi ție morală de incidentul de la lecție.
Am deschis ușa la bibliotecă și am simțit acel miros de cărți. Am intrat si am închis ușa în urma mea.