6

63 2 0
                                    

   2015


- An Nou Fericit !

- Te iubesc 

- Si eu te iubesc.

Ajunsesem acasa la zece dimineata, si dormisem destul de mult. Urmatoarea zi urma sa ma intalnesc cu Richard.


Stateam in statia de tramvai,inghetand de frig. Batea vantul,iar pe jos era zapada topita si murdara. Nu mai ninse,iar acum totul arata ca un mare gunoi.

Mergeam la Richard,acum era vremea sa ne vedem ,dupa atata timp. Habar nu aveam ce ar fi trebuit sa fac, acum o luna ma ura din tot sufletul,iar acum eram impreuna. Dupa un an jumatate plin de certuri, ura si dispret,acum eram impreuna. Mi se parea ciudat,nu parea sa fie posibil. Cu toate ca la fiecare ora fixa si la fiecare ocazie, mi-l doream pe el. Probabil nu am mai spus asta despre mine,insa eu chiar credeam,si inca cred in dorinte. Mereu am crezut ca daca vrei ceva cu adevarat, si nu te dai batut,se indeplineste,si tocmai mi se demonstrase ca aveam dreptate.
Coborasem din tramvai. Il vedeam pe Richard,in capatul celalalt al strazii, venind inspre mine. Era ciudat, fiindca amandoi ne priveam,desi mai era mult pana sa fim fata in fata. Incercam sa distrug senzatia aceea ciudata,uitandu-ma in spate,sau in alte parti. Ma gandeam " Oh,uite , acolo e blocul lui Grace . Oare ce mai face Grace ? Oare e acasa? Dragut blocul.Oare ala e? Daca e acela din stanga?Oh nu,nu are cum. Oare cat mai am pana dau de Rich. Oh, doar cativa metri. Cred ca ala e blocul lui Grace . Mi-e dor de ea,si de restul colegelor. Incepe scoala ! Nu. Cacat. Uitasem de asta "
- Hei . imi intrerupse Richard sirul gandurilor.
Am zambit tamp si l-am imbratisat. M-a pupat si am plecat inspre casa lui. Fusese o zi normala. Ne comportam ca si cum vremurile din trecut nici macar nu ar fi existat.
Cat asteptasem momentele astea. Poate totul se intampla cu un motiv. Motivul nostru era sa rezistam. Ar fi trebuit sa trecem prin certuri si impacari pentru a forma o legatura mai greu de rupt sau poate toate astea erau in imaginatia mea.

Cateva saptamani au trecut rapid,iar noi ne intelegeam mai bine ca niciodata. Ne vedeam in fiecare dimineata. Ma astepta si mergeam impreuna la scoala. Ne reluasem obiceiul din trecut,acela de a ne plimba pe mal dupa scoala. In week-enduri mergeam la el. Era totul exact cum voiam sa fie .
Intr-o vineri iesisem cu Jess,Brook,Katie si Tara.

De ceva vreme,Zoe iesise complet din anturajul nostru. Nu mai auzeam nimic de ea,si sincera sa fiu,mi se parea mult mai bine asa. In seara aceea,insa,iesea si ea cu noi. Afla ca eu si Richard eram acum impreuna.
Stand toate,plus inca niste fete la masa,in localul unde ieseam intotdeauna, am observat cum Zoe ii soptea ceva lui Jess. Auziseam ceva in legatura cu Richard, insa nu piteam auzi destul de clar tot. Brook si-a scos lacul de unghii,si am ignorat , facandu-i unghiile lui Brook,si mai apoi mie. Inauntru era plin,iar noi eram in penultima camera,la masa cea mai mare. Langa mine era un desen imens cu un copac si ma tot gandeam la desene pe care as putea sa le fac. Nu eram deloc atenta la persoanele de langa mine,gandul imi statea doar la Richard,si ca sa-l alung,imi atrageam singura atentia cu diferite desene si obiecte din jur. Tara nu o suporta pe Zoe,cu totii stiam asta. Mi-a facut la un moment dat semn sa plecam,fiindca se saturase. Zoe continua sa insiste ca Jess sa doarma la ea,dar Jess nu voia. Am luat-o si pe Jess si Brook si am plecat toate patru acasa la Tara.
Pe drum,eu fiind,din nastere,destul de curioasa,o intrebasem pe Jess despre ce ii spuse Zoe. Ea s-a intors,m-a privit compatimitor si mi-a raspuns
- Vorbim inauntru,okay?
Am dat din cap aprobator,privindu-i chipul dezamagit.
Am intrat inauntru. Nu incetasem sa ma gandesc,dar am preferat sa mai astept putin pana sa o intreb.
Cand eram toate la masa din bucatarie,sorbind cate o cafea dulba scurta facuta la aparat,in stilul Tarei,tipic noua.
Jess si-a bagat stick-ul in boxe si a pornit muzica. Am stins luminile,si le-am lasat aprinse doar pe cele mici,de langa rafturi.
- Deci ? am intrebat-o,incercand sa par calma si indiferenta.
- Uhm. Richard. E vorba despre Richard.
- Ascult... m-am demoralizat,chipul meu pierzandu-si ranjetul dintr-o data.
- De curand a vorbit cu Zoe..
S-a apropiat de mine,si m-a prins de mana pe care o tineam intinsa pe masa.
- Si nu e de bine. a continuat . Recent i-a spus ei ca de fapt nu te place. Ii povestise de seara cu ninsoare si ii spuse ca erai varza. Ca ai baut prea mult,si ca nu e okay. Isi cam bateau joc de tine,amandoi.
M-a privit inca o data,strangandu-ma mai tare de mana.
M-am uitat la ea pret de cateva secunde,incercand sa vad daca ma mintea sau nu, si nu o facea. Am inceput sa plang,punandu-ma cu capul pe masa. Tara incepu sa planga,de asemenea. Isi aminti ca Fred,fostul ei prieten ne invitase pe mine si pe Jess la majoratul lui,iar pe ea nu. Brool isi aminti de Rusty,cu care voia foarte tare sa se impace. Jess ne privea,parca incompleta,izbucnind si ea in plans. Parca eram la inmormantare,sau la o intalnire siropoasa de femei vaduve din suburbii, mai bine,pentru ca urasc din tot sufletul meu inmormantarile. Mereu le-am urat.Mereu mi-am dorit ca atunci cand am sa mor,sa nu planga nimeni,ci sa-mi arunce un pahar cu vin peste trupul neinsufletit si mai apoi sa rada impreuna cu sufletul meu,care va fi mereu prezent.
Revenind la adunarea noastra de femei vaduve , plangeam toate patru,parca fara a avea un leac. Jess spunea sa ma despart de Rich,insa urmatoarea zi aveam sa ma vad cu el si sa discutam. Brook ii scria o scrisoare pentru ziua lui,lui Fred,iar Brook se calma incet. Jess era cea mai puternica,calmandu-ne pe fiecare. Eu nu mergeam la majoratul lui Fred,nu pentru ca m-as simti ciudat din cauza sarutului acela,nu din cauza ca nu m-ar fi lasat ai mei,ci dim cauza ca eram cam stransa cu banii,si m-as simti rau sa ii fac asta lui Tara. Schimbasem de mult subiectul,iar acum stateam toate ascultand muzica
Eu stateam inca cu capul intre palme,fiindca nu ma piteam opri. Aveam o cadere nervoasa,insa ele nu stiau asta.
Urmatoarea zi mergeam la Richard,care stia ca eram suparata ,insa nu stia motivul. Abia l-am imbratisat,si am pornit amandoi inspre casa lui, eu fiind foarte nervoasa. Am intrat in camera lui. Ne-am asezat pe pat ,iar el m-a intrebat ce se intamplase.
- Tu sa-mi spui . i-am raspuns flegmatic.
Nu intelegea ce incercam sa scot de la el,desi ii spusesem ca are legatura cu o persoana cu care vorbise recent. Intr-un sfarsit s-a prins,mai apoi explicandu-mi cum nu el ii scrisese,si alte abureli. Evident, nu il credeam.
Privindu-i ochii albastti,contrastand peretele sau portocaliu si lumina usoara,rosiatica intrand in camera prin crapaturile roletei, cedasem. Plangeam,din nou,insa nu se vedea. M-am intins ,si m-am intors invers,sa nu vada ca plang. M-a luat in brate,incercand sa imi ridice capul,stiind ce incercam eu sa fac,adica sa ma ascund,insa nu l-am lasat.Ghinionil meu fu ca scosesem un sunet,care il facu sa stie sigur ca plangeam . Ma stranse si mai tare in brate,in timp ce se juca incet cu parul meu si ma pupa pe frunte. L-am strans si eu in brate,ca semn ca il iertasem. Mi-a dat drumul,s-a ridicat sa ia un servetel,si mi-a facut si mie semn sa ma ridic. Se aseza in fata mea,si incerca sa imi stearga rimelul scurs?cu servetelul pe care tocmai il luase. Nu cred ca mai facuse asta pana acum,fiindca mai mult imi bagase servetelul in ochi . Am ras si eu si el .
Atunci,in acel moment in care radeam,ignorand cat de tare ma ustura ochiul,atunci am stiut,ca suntem facuti sa duram mai mult decat cateva saptamani.

Albastre flori de aprilie/// in curs de editareWhere stories live. Discover now