Am intrat incet in masina asezandu-ma pe minunatul tron al lui Grace, locul de langa sofer, asa cum Calum il numea. Parfumul lui Grace inca era imbibat in peretii masinii si inima mi s-a intristat. Dar un mic zambet a tresaltat pe buzele mele la memoria cu Grace pocnindu-l pe Calum.
Mi-am intors capul ca sa-l gassc holbandu-se la mine, ochii sai negri parca sapand prin mine. Am dat din umeri, din semne intrabandu-l ce se intampla. Si-a scuturat capul si a scos cheile din buzunar, asta fiind un lucru ce m-a surprins.
-Ai furat cheile lui Ashton?
-Nu mai sunt de mult ale lui Aaron.
-Numele sau e Ashton!
-Numele sau era Ashton!
Am pufait extravagant, sufland suvitele de par de pe fata. Mi-am incrucisat mainile la piept si m-am facut comoda pe scaunul din piele, privind pe geam, incredibil de frustrata cu toata chestia Ashton și cheile.
-Mai intai bandana.. apoi cheile..
-Sunt ale mele acum!
-Dupa ce l-ai ucis si incinerat? Cu siguranta.. am remarcat sarcastica..
Din coltulo ochiului l-am vazut strangand puternic volanul, narile umflandu-i-se iar dintii inclestandu-se; dar nu-mi pasa. Acu' 20 de minute aveam un atac de panica, eram furioasa, speriata, imi era frig, eram confuza, emotionala. Eram atatea lucruri intr-unul si ma faceau sa vorbesc si sa ma simt curajoasa.
-Vorbesti prea mult.
-Ei nah, atunci scuza-ma ca nu am starea necesara sa tac!
A lovit volanul creand un sunet puternic.
-De ce ma provoci? mi-a urlat in fata.
-Sunt lovita de ceva invizibil si apoi nici macar nu am habar de ceea ce se intamplase acolo.
-Si nici nu vei stii..
Mi-am luat un rasuflu sa ma calmez. E atat de ciudat si frustrant. De fapt, era chiar enervant. Stiam ca nu outeam schimba faptul ca mi-a ucis prietenii, dar putea sa arate o farama de respect fata de ei. Si furandu-le lucrurile personale, in nici un caz nu o faci.
-Ai fi putut sa le respecti trupurile, pentru numele lui Dumnezeu!
-Eu nu respect pe nimeni, exceptand... s-a oprit, sentimentul de curiozitate umplandu-ma imediat.
-Exceptand?
Trasaturile fetei sale nu mai erau aspre, asa cum erau acu' cateva minute, era calm Cum a facut asta? Parea a fi adancit in ganduri, sprancenele lasate, buzele presate intr-o linie prompta. Chiar era frumos cu lumina lunii ce ii evidentia fata, dar acei ochi negrii... pur si simplu il distrugeau.
-Cand o sa intram in oras, o sa stai linistita. Si nu vei pleca de langa mine. Ai inteles?
Se juca cu nervii meu.
-De ce nu ma lasi, pur si simplu sa plec? Sau ai putea sa ma incatusezi, ca sa-
-Ai inteles?
Nici macar nu stiam ce vorbesc. Sa-mi puna catuse? Sunt cumva nebuna? Poate.. poate c-am innebunit dupa ce am devenit de vreo 5 zile un ostas. Wow.. deja 5 zile? Parca au trecut ani.. doamne,imi pierd tineretea cu omul asta.
-Bine.. am suspinat usor..
-Bine.
-Pot sa intreb ceva-
-Nu!
-Dar-
-Nu!
-Doar o-
CITEȘTI
10 Sins ~Traducere~
Fanfiction-Sunt un monstru! mi-a țipat în față, venele pulsându-i cu putere, gata să-i iasă afară. Am încercat să-mi stăpânesc lacrimile, dar am eșuat, toate acele luni de răbdare și furie făcându-mi corpul să tremure. Inima îmi bătea atât de tare în piept în...
