The architect and the seducer

Capitolul 7

Jungkook

Ajunsesem la companie în grabă. Intraziasem destul de mult,norocul a fost că nu am avut nicio ședință programată. Îmi trântisem sacoul pe canapea,ajungând în grabă lângă birou trântindu-mă obosit pe scaun.

Îmi simțeam gura amară. Și tind să cred că doar din cauza lui HaEun sunt atât de dezorientat. Mă excirtase ca naiba ajungând să mă enerveze,sfârșind să plec. Și am plecat,excirtat,cu mândrul meu prieten tare ca piatra,mai că nu explodează în pantaloni fiind atât de dornic de prostioare.

Încerc să îmi calmez hormonii,dar sângele îmi fierbe în vene. Încălzindu-mă și mai tare.
Îmi desfac pantalonii de costum,trăgând ușor de ei în jos. Mă reașez pe scaun mai bine ajungând cu mâna în boxeri. Îmi scot afară mândria,întărită și dornică de sex. Oftez zgomotos și îmi așez palma rece pe peninsul chinuit. Făcând mișcări circulare de sus în jos,într-un ritm accelerat.

Închid ochii mișcându-mi mâna în continuare. În mintea mea apare dintr-o dată chipul lui HaEun. O HaEun excirtata și dornică de sex. O HaEun în toată splendoarea sa. Jucându-se cu mine.
Gem afundat simțind cum mă eliberez de îndată. Rămân surprins de ceea ce am ajuns să fac doar din cauza lui HaEun.

Mușchii încordați mi  se relaxează de îndată,simțindu-mă mai ușurat. Îmi las capul pe spate odihnindu-mi trupul.

- Dumnezeule. Aud o șoaptă înceată,în mintea mea fiind încă HaEun. O HaEun transpirată,extenuată și satisfăcută.

- Aham. Șoptesc răgușit. Iar HaEun a mea îmi zâmbește rânjind draceste.

- Jungkook! Zâmbesc auzindu-i vocea. Gemându-mi numele. Felul în care numele meu suna rostit de buzele sale cărnoase și apetisante mă excirtau extrem de tare.

- Da iubita mea. Ești atât de sexy. Spun.

- Jeon Jung-kook! Tresar cu inima cât un purice deschizându-mi ochii,auzindu-mi numele strigat de...HaEun. HaEun!

- HaEun,șoptesc ușor. Obraji săi ardeau,primid acea roșeață ce mă face să zâmbesc de fiecare dată când o privesc.

Îmi inghit nodul din gât privind-o rușinat. Nu știam ce căuta aici,mai ales după ce ne-am certat. Însă faptul că venise până aici la mine,îmi dadea o stare de satisfacție.

- Jung-kook,norocul tău este că nu a intrat nimeni. Căci dacă te-ar fi văzut cineva în această ipostază,jur că ți-aș fi distrus mândria. Pășește ajungând lângă mine,privirea sa era una urâtă,însă atât de excirtantă. Ranjesc văzând cum ochișorii ei se plimbă dea-lungul peninsului meu. Vrând parcă să își apere ce îi aparține.

Rămân stana de piatră,se aplecase deasupra mea,atât de aproape. Nu am putut decât să inghit în sec,simțind cum mă întăresc din nou.

- Hmm. Mârâi ușor privind când mâna sa îmi apucă bărbăția,făcând mișcări circulare de sus în jos. Gem afundat,îmi așez mâna pe talia sa lipind-o cu totul de mine. Imi afund capul între sânii săi gemând ușor.

Mă chinuia într-un mod atât de interzis. Mă făcea să înnebunesc,să o doresc și mai mult,să vreau să o fac a mea cu totul.

- Cine este logodnica ta? Mă întreabă.

- Tu. Șoptesc cu capul între sânii săi.
- Cine este femeia ta? Mă întreabă,încetinind din treabă.

- Tu. Șoptesc chinuit,sperând să revină la ritmul accelerat însă încetinește și mai mult.

- Cine este stăpâna ta? Întreabă aplecându-se spre mine.

- Tu. Șoptesc răgușit,mâna sa își reia treaba făcând mișcări circulare de sus în jos,într-un ritm alert. Îmi odihnesc capul pe pântecul său simțind cum mă eliberez de îndată.

Imi adun gândurile și respirația,auzind chicotele șirete ale lui HaEun. Ceva îmi spune că domnișoara asta este plină de surprize.

Îmi adun puterile și mă imbrac,în timp ce ochii mei privesc "felina" ce se așează chicotind pe canapea.

Abia acum reușisem să îi admir îmbrăcămintea. Purta o rochie roșie,mulată,care îi venea ca turnată pe corpul său perfect. Picioarele sale lungi și frumoase erau lăsate la vedere,fiind o priveliște excirtantă,ce îmi dădea doar gânduri necugetate.

Îmi dreg glasul,știind că ochii săi își vor fixa privirea spre mine. Exact cum știam,ochii săi mă priveau intens,iar chipul său inocent...

Simțeam cum inima începea să îmi bată într-un ritm ritmat. Iar,asta doar ea poate să îmi provoace.

- De ce îmi faci asta? Întreb,însă chipul său nu schiță nimic. Ăsta este modul tău de răzbunare? O întreb căutându-i privirea.

- Nu m-am răzbunat pe tine Jung-kook. Ochii săi își fixează privirea în a mea  vorbindu-mi șoptit.

Imi arcuiesc sprânceana privind-o urât.

Nu mințea. Dar nici nu putea nega faptul că ar fi vrut să mă pedepsească.

- De ce ai venit aici? O întreb,însă nu îmi răspunde,îmi aruncă doar o privire încruntată.

- Nu am voie? Mă întreabă ridicându-și privirea,cu tupeu. Însă știam că vroia doar să îmi arate că poate fi și o femeie rea,plină de surprize. Totodată știam că în sinea ei se bucura pentru faptul că va fi soția mea.

Până la urmă sunt Jeon Jung-kook. Cine nu m-ar vrea?

- Ai voie. Însă nu mă așteptam să vii,aici...pentru prima dată. Spun fluturând degetul referitor la companie.

Nu mă așteptam să vină aici.

De ce?

Pentru că ne certasem. Ne știam doar de câteva zile,iar noi jucam un joc. Iar jocurile de obicei au reguli.

Mi-ar fi plăcut să o aduc eu pentru prima dată în companie. Dar nu sunt supărat pe ea. Nu aș putea. Privirea sa încă este fixată pe podea. Și tind să cred că are o urma de regrete pentru ceea ce sa întâmplat.

- Jung-kook,îmi șoptește numele,atât de intens încât îmi simțeam din nou mușchii pulsând. Ceea ce sa întâmplat acum câteva minute...sa mai întâmplat și cu alte femei? Întrebarea sa îmi puse un nod în gât. Nu m-am așteptat ca ea să mă întrebe dacă alte femei mi-au mai făcut ceea ce mi-a făcut ea.

Nu. Niciodată. Ceea ce eu am avut au fost aventuri de o noapte. Întotdeauna eram pregătit pentru acele nopți,nu îmi doream surprize. Iar oraluri...ei bine am avut parte si de ele.

Dar nu se compară HaEun cu vreo femeie. Iar momentul intim pe care l-am avut nu se compară cu nicio partidă de sex.

Nimic nu se poate compara cu HaEun.

Îmi ridic privirea,lovindu-mă de a ei care mă privea atât de inocent.

- Nimic nu se poate compara cu tine HaEun. Șoptesc.

- De ce? Pentru că sunt diferită de ceea ce ai avut? Întrebarea sa vine a fi mult prea ștrengară. Însă știam că în sinea ei triumfa de plăcere.

- Sunt bun la pat,HaEun. Îi trântesc vorbele zâmbind în colțul gurii.

- Ești un nemernic. Îmi aruncă vorba ridicându-se în picioare.

Mă ridic ca lovit de fulger,cu speranța că nu avea de gând să plece. Cel puțin nu fără mine.

- Vreau să te muți la mine. Spun,înghițind în sec.

- Poftim? Bâlbâie literele,fiind șocată,de-a dreptul surprinsă.