Evernight FanFiction

311 8 3
                                    

Autor fanfic: byby_yzzy_IBMDLRR

Autor of ”EVERNIGHT”:Claudia Gray

______________________________________________________

”What do you get when you cross a vampire with a worewolf? You get a fur coat that sticks to your neck.” (Hanibal King, Blade: Trinity)

”De unde știu ce simte el, întrebi? Hâmm... Să mă gândesc... Poate pentru că recunosc acest soi de pasiune și în mine? Am avut parte de câteva secole care mi-au încătușat emoțiile, păstrându-le într-o carceră de vid. Dar de curând, am realizat că aceste emoții au renăscut, dar cu o patimă vie ce îmi devastează venele, malignizează celulele și mă fac să nu mă mai controlez. Acum sunt sigur că am un remediu la aceasta boală - să fiu mereu aproape de sursa tuturor problemelor mele. Tu.” (byby_yyzy_IBMDLRR, Calea spre nicăieri)

Evernight FanFiction

„Câteodată, lucrurile se întamplă, iar noi nu avem control asupra lor. Câteodată, cuvintele reprezintă o barieră imensă care se formează in jurul nostru. De aceea, de cele mai multe ori e bine sa tăcem.”

                                          PROLOG

Am știut că ceva era putred la mijloc de când am ajuns prima dată aici. Numai gândul că trebuia să fac ce mi s-a spus mă facea să mă cutremur. Bianca n-a înțeles că această schimbare nu îi era dedicată numai ei. Trebuia să am mereu idee de reacțiile ce urmau sa se petreacă. Printre care era și Lucas.

Erau și pe urmele mele.

Da. Cât timp eram de partea lor erau după mine. Dar am simțit un fior care mă avertiza că nu erau ei motivul pentru care doreau să mor. Fumul negru a pătruns în plamanii mei, producând tusea. În jurul meu, totul era îmbâcsit, iar ceilalți erau șocati, țipand și pregatindu-se de lupta.

Am căutat prin ceața de cenușă ochii prietenilor mei, încercând cu disperare să nu mă mai gândesc la efectivul eșec. Dacă li se întampla ceva în urma celor petrecute, totul ar fi fost din vina mea. Eu trebuia s-o protejez pe Bianca de orice ar fi dus la repercusiuni nefavorabile. Adică Lucas. Un om rău nu era, iar eu aveam de regulă ceva pentru exclusivism, deci am crezut că e spre binele Biancăi să aibă o astfel de relație.

Un șir de siluete amenințătoare se formaseră pe fundalul flăcărilor. Le-am indicat celorlalți s-o scoata pe Bianca, iar eu îl căutam, pentru ea, pe Lucas. Era întins pe jos, tușind necontrolabil. M-am uitat cu neîncredere la tavan care părea să nu mai țină mult, strivindu-ne pe toți. M-am aplecat către Lucas și i-am pus un braț în jurul gâtului meu.

- Hai să te scoatem de aici, băiete! i-am strigat, ridicându-l și luând-o spre ieșire.

Calea spre nicaieriWhere stories live. Discover now