Moartea Asasinilor

Capitolul 5

     Mason făcu ochii mari, iar inspectorul Black era cu totul dezorientat.

     — Sunteți sigură?

     — Sunt foarte sigură! se agită ea. Nu l-am văzut la cină!

     — Pe cine?

     — Pe Drake, despre cine vorbim?! se enervă ea, începând să plângă.

     — Încet, o îndemnă el. Acest Drake se află aici?

     Oare se referea la Drake Ross? La tipul care îi băgase pe toți la pușcărie cu doar câteva vorbe?

     — Stă în hotel cu noi!

     Inspectorul Black se apropie și își drese glasul.

     — Subcomisare... hm... mulțumesc. Aș vrea să înțeleg și eu ce se petrece.

     — Unde îl duceți? strigă doamna Jones în urechile celor doi, repezindu-se spre ambulanță.

     — Îl vor duce la morgă, zise Jessica. Veniți cu mine, am în cameră niște ceai care v-ar face bine.

     — Copiii! exclamă ea brusc și întorcându-se pe călcâie. Dacă le-a făcut ceva și lor?!

     O rupse la fugă înapoi de unde venise, iar cei trei apărători ai legi nu avură de ales și o urmară în pas alert.

     Doamna Jones intră în restaurantul hotelului dând cu ușa de perete atât de tare, încât muzica se opri pentru o secundă și toată lumea își îndreptă privirea spre sursa gălăgiei. Își văzu copiii la masa vecină, acolo unde îi lăsase, și îi luă în brațe mulțumind divinității că erau teferi.

     — Mamă? Ești bine? o întrebă fiul ei cel mare.

     Jessica, Mason și inspectorul Black intrară deodată în sală, cel din urmă atrăgând atenția din cauza uniformei sale. Muzica se opri și toată lumea îi privi nedumerită, începând să șușotească.

     Mason îi explicase pe drum lui Black cine era William Jones și despre care Drake bănuia că vorbea femeia, dar nu apucase să îi mai spună și care era legătura dintre cei doi.

     — Puteți avea grijă de ei puțin, vă rog? se adresă ea adulților de la masa vecină, cu care se împrietenise în ultimele două zile de dragul copiilor.

     Pentru o femeie care tocmai își văzuse soțul mort, se stăpânea extrem de bine. Managerul hotelului nu întârzie să apară și se apropie de polițist pentru a înțelege ce se petrecea.

     — Un client al hotelului a fost găsit mort, pe lac, zise Black. Vă cer suspendarea acestei petreceri și îndreptarea către camere a tuturor.

     Bărbatul aprobă din cap și se apropie de trupa de muzică ce tocmai sosise special pentru acea seară și luă un microfon la care vorbi răspicat, cerându-și scuze și rugându-i pe toți să meargă în camere până când problema avea să fie soluționată.

     — Ce mai așteptați?! îl mustră doamna Jones pe inspector. Vă spun că Drake a făcut-o!

     — Doamnă, vă rog mult să nu vă impacientați...

     — Sunt cât se poate de calmă! se răsti ea. Mi-a omorât soțul și dacă mai pierdem mult timp, o să își acopere urmele și o să mai comită și alte crime!

     — Prea bine, interveni Jessica. O să merg eu să...

     — Nu mergi nicăieri! i-o tăie Mason, conștient că Jess se lăsa mânată de sentimentul matern.