━━━━━ Jieun, o tânără visătoare și ambițioasă, ajunge să îmbrățișeze visul din copilărie de a deveni ofițer de poliție, iar primirea într-un oraș nou, unde nu cunoaște pe nimeni, marchează începutul unei noi etape în viața ei. Însă, ceea ce ar fi tr...
Ups! Gambar ini tidak mengikuti Pedoman Konten kami. Untuk melanjutkan publikasi, hapuslah gambar ini atau unggah gambar lain.
ATMOSFERA UMEDĂ ȘI ÎNTUNERICUL CE ÎMPÂNZEA întreaga clădire o învăluiau pe tânăra Jieun într-un val de teamă, fapt ce o determina să se simtă mult mai incomod decât se simțea înainte de a pășii în presupusa construcție. Răvășită de tot stresul ce i se sprijinea pe umeri, înainta pe holul dărăpănat al închisorii, cu o urmă ștearsă de speranță; își dorea să se termine totul în punctul în care a ajuns. Deja i se părea prea mult, i se părea că străbătuse îndeajuns drumul ca să se asigure că era gata de final, în ciuda faptului că drumul încă își continua mult și bine traiectoria. Obosise să tot investigheze și să își tot bage nasul în treburile altora. Acum își învățase lecția, așa spera ea, însă nici ea nu își credea cuvintele rostite în continuu în gând.
Ajunsă în capătul holului, privea ușa ruginită de metal, simțind cum frica o ținea în loc, fără a-i permite măcar să o atingă pentru a o deschide. Cu o fărâmă de curaj a atins clanța ușii, simțind cum încetul cu încetul mâna i s-a răcit, iar inima i s-a făcut precum un purice în piept. Își dorea în acea clipă să fie acasă, alături de prietenii ei, însă viața avea alte planuri nedorite, iar Jieun trebuia să danseze precum i se cânta.
Cu întârziere, a simțit cum o prezență și-a făcut apariția în spatele ei, iar ceva greu și dureros de rece i-a lovit cu putere ceafa, făcându-i corpul mic să amețească, iar o pată neagră să îi întunece vederea. Ajunsese la capătul fericirii și nu mai avea cum să dea înapoi, drumul fiind deja șters în urma ei. Putea simți moartea cum se apropie de ea cu pași largi și rapizi. Era aproape.
