Ajung în primul sat ce-mi apare în cale. Privesc atenta fiecare om fata sa fiu observata. Cei de aici sunt diferiți de cei din Konoha. Aici nimeni nu se uita urat la tine și toți îs ne-pasători. Mai bine aici ca dincolo cred.
Continui să mă plimb și să privesc fiecare tarabă până simt cum sunt luata de pelerina în sus.
- nu ți-a zis mama ca nu ai voie cu aceasta culoare pe aici?
- nu îmi zice nimeni num sa mă îmbrac idiotule! Dă-mi drumul!
Zic și mă zbat.
- si ce ai de gând să faci gândăcel?
-.......p-poftim? Mai mai repeta o data te rog.
- hopa.....gândăcelul sa suparat.
- tot ce ași putea să fac e să stau pe loc. Nu mai am chakra in mine iar la cât am mers nu mai pot de oboseală. Tot ce pot face e sai cer ajutorul lui Noriyuki....
Vântul începe să bata. Lumea își vede de treaba de parca nici un dita mai matahala nu ar lua un om pe sus. Nu nu pentru ei nu se intampla nimic.
- de unde esti copile?
- sunt un ninja din țara apei.
- minți! Cine ești?! Cum te cheamă?
- vrei să mă ajuți?
- cum să nu imediat.
- eu sunt.....floare verde. Dar poți sămi spui și buruiană.
- ce copil!
Amândoi încep să se râdă. De mine.
- hai dupa noi avem un loc perfect pentru tine.
Mă pune jos dar mă ține de păr.
- dă-mi drumul!
- taci ca te omor!
Tipul pune primul pas în față și cu o forța foarte mare cade la pământ. Eu scap din mâna sa și sar 10 metri in spate. Din pământ ies cateva zeci de liane groase și îi înconjoară pe amândoi in 3 secunde. Încearcă să se zbată să scape dar nu poate nici unul.
- voi ar trebuii sa fiți matahalele de care am auzit.....te rog nu le fa nimic e prea riscant.
- am înțeles. Te las să fugi și te prind din urma?
- bună gluma să nu o mai faci hai că am plecat.
Mă întorc și o iau la fugă printre strazi. Ba la stanga ba la dreapta.
Ajung destul de departe îi sat. Ajung în centrul satului unde este un copac foartr înalt. Numai bun ma urc în el.
Sar în copac și mă ascund în el.
