Un pas înainte

9 4 1
                                    

Urc pe scările mari, deschid ușa și merg spre biroul meu. Incidentul de acum câteva zile nu a fost uitat așa ușor am ajuns la concluzia că nici unul dintre cei de la televiziune nu este diavolul așa că mai rămân doar polițiști din tura doi. Sau din tura ucișă... Ajunsă în birou mă uit la fișa angajaților care au fost uciși o pun pe tabla lată și albâ din birou amoi încep să tai numele celor care au murit, rămânând 3 netăiate. Albert, Adam și Aidan. Numele celor trei încep toate cu A, nu este o coincidență o să verificăm dar cel mai probabil i-a răpit diavolul și înseamnă că ne știe numele la toți nu doar mie dacă i-a răpit poate să îi tortureze să le spună planurile care nu a reușit să le fure. Intru repede pe calculator tastez numerele și tot ce mai trebuie apoi se arată locația. Clădirea de la marginea pădurii, cabana fostului pădurar. I-au o echipă de căutări și plec spre pădurea. Cabana nu este una mare, este făcută din lemn de fag cu gemuri mici, iar în față sunt așezați trei băcăti de capac cu multe noduri. Intru în cabană și.... Nu este nimeni?
--Căutați la subsol și în pod. Căutați și în guarădeșarpe dacă trebuie, îl vreau pe diavol și îl vreau acum și viu. Spun eu pe un ton ridicat întimp ce mă duc să caut în pădure.
--Doamnă, țipă unul după mine, veniți am găsit ceva.
Merg repede și îmi arădă spre subsol, merg încontinoare până ajung la subsol, întru și îi vâd pe cei trei A morți. Oftez nervoasă, zăresc un bilet mototolit pe unul din ei. Îl iau și încep să-l citesc.

Dragă Olivia,
Ai vrut să te joci cu mine, ei bine și eu m-am jucat cu agenții tăi trei, se pare că nu și-au dat drumul la gură. Și apropo nu mi-a prea plăcut capcana ta mi-a rămas urmă pe mână acum trebuie să o folosesc numai pe stânga.
P. S. Sper să fi mai ingenioasă data viitoare când te cazezi la un hotel să îți schimbi numele
Cu drag diavolul

Ei se pare că diavolul ne anticipează toate mișcările.
--Plec, spun nervoasă, să le luați din sânge înainte să îi duceți, la spital nu ne lasă să le luăm mostre de sânge. Le vreau mâine pe birou la fel ca cele de data trecută.
Aceștia răspund afirmativ, iar eu ies afara indreptandu-mă spre hotel, deci diavolul știe unde stau ei bine atunci am doam unde se așteaptă mai puțin, la secția de politie.
~~~
Stau liniștită în biroul meu uitându-mă la tabla albă pe care sunt scrise informațiile cazurilor, în prezent tabla fiind ocupată de diavol.
--Doamnă veniți repede! Aud un strigăt de pe hol, ies din birou mergând pe hol. Mă opresc când văd un om cu pistol îndreptat spre agentul meu. Scot și eu repede pistolul și îl îndrept spre om.
--Mâinile sus. Spun eu apăsat. Omul își îndreaptă mâna dreaptă  cu  pistolul spre mine odată cu privirea. Rânjește ușor și spune:
--Bună Olivia, îți mai amintești de mine din bilete?
--Diavolul, șoptesc uimită, de ce ar venii diavolul în gura lupului?
Acesta nu mai spune nimic doar își îndreaptă pistolul spre cap. Se aude un boom, agenții se uită la el. Un agent spune
--Diavolul a murit. Spune un agent fericit.
--Nu este mort.

Ce credeți, de ce nu este mort?

Crimă, pedeapsă sau păcat? Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum