Ploaia de sentimente...Viata reala...

218 12 3
                                    

   "Imi place sa cred ca odata ce incepe ploaia, iar eu sunt deprimata, cerul plange cu mine. Stim ca trecem prin aceasi emotie, si una dureroasa, care iti frange tot corpul. Tot ce e fericit, bun, totul te paraseste...si raman doar amintirile urate, durerea, suferinta...tot ce a ramas rau si trist in tine. Plange! Cerul plange odata cu noi, sau uneori plange de necazurile noastre. Cine stie... Noi nu stim, nu putem afla, si nu se poate confirma, dar...poate ca in cer exista viata. Dincolo e nori poate exista dragoste, suferinta, tristete, mahnire, gelozie, fericire...poate ca acolo sus sunt sentimente. Poate chiar exista viata. Poat sunt "persoane", ca sa le spunem asa, care ne privesc si traiesc emotiile odata cu noi. Cine stie, poate vremea tine de sentimentele noastre. Mie mi-a placut intotdeauna sa cred ca unele "obiecte" au sentimente, si simt durerea. O floare, cand ii rupi unei flori o petala o doare...asta imi place sa gandesc. Cand omori o furnica cineva plange dupa ea...asta e adevarul. Multe "chesti" din lumea asta au sentimente, simt durerea si toate celea...nu numai oamenii. Adevarul este ca omenirea nu vrea sa se gandeasca si la altii, doar la ei insisi...nu vor, nu stiu si nici macar nu incearca. Le place sa traiasca in lumea lor de vis, in general persoanele care au tot ce au vrut de la viata. Dar nu toti sunt asa, sunt si excepti, unele persoane care stiu sa "asculte" si sa "citeasca" suferinta si altor "persoane" care nu o duc bine. Acele persoane sunt minunate...iar cand una e descoperita...ploaia se opreste...cand cineva e in sfarsit fericit. Adevarul este ca nu vrem sa ne gandim si la altii. Nu trebuie sa facem donati sau alte chestii extravagante, ci pur si simplu un lucru de care nu mai ai nevoie, da-l, nu-l arunca, sigur altcineva are nevoie de el. Se pot face multe lucruri bune daca vrei. Nu neaparat trebuie sa faci...dar macar gandeste-te la suferinta altora atunci cand tie iti merge rau...nu te gandi ca viata ta e distrusa doar pentru ca nu ai primit ce ai vrut...gandeste-te ca unuii mor pe branci...altii nu au avut niciodata ce si-au dorit...si nu spera sa aiba vreodata. Stiu ca nu e posibil si nu vor sa isi faca vise ca mai apoi sa se naruie. Nu te gandi ca doar oameni trec prin astfel de idiotenii prin viata. Sunt si animalele care sufera, plantele...si cine stie cate altele mai sunt pe Lume care sufera, iar noi nu le-am descoperit. Poate nu noi suntem cele mai "inteligente" dintre toate creatiile. Poate sunt creatii si mai si decat noi, care nu vor sa fie descoperite. Sunt multe lucruri pe care nu le stim. Dar de un lucru suntem siguri....Suntem cei mai inteligenti dintre fiinte, dar nu destul de inteligente pentru ca noi stim ca am fost creati ca sa descoperim si sa ne dezvoltam in viata, dar ne autodistrugem. Prin nestiinta noastra totul se duce de rapa.

Dar tu ce faci? Noi ce facem? Stam pur si simplu cu mainile in san si ne trece doar un regret prin gand, iar dupa totul e uitat...ca si cuvintele astea amarate pe care le-am scris eu. Dar ce a fost stricat odata, poti sa-l repari...dar nu va fi niciodata ca la inceput. Dar tu iti continui viata si pentru tine e mai usor sa nu-ti pese...

 

    

Sentimente pierduteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum