Love of forgotten times

Chapter 18 " Daca nu va fi a mea, nu va fi a nimanui! "

-         Oooof! Ce sa fac? Sa ii spun, sa nu ii spun? Majestatea sa are dreptul sa stie. Dar daca nu afla poate voi avea o sansa. Nu, nu pot sa gandesc asa! Daca intr-adevar o iubesc pe Majestatea sa atunci trebuie sa-i spun adevarul.

-         Selena? Ce cauti aici?

-         Inaltime! Nimic. Eu doar...ce s-a intamplat noaptea trecuta? Am vazut-o pe Majestatea sa iesind din camera dumneavoastra.

-         Aaaaaa! Serios? Pai atunci nu cred ca pot sa ma mai ascund. Da, ne-am petrecut noaptea impreuna!

-         Deci este adevarat, murmura Selena doar pentru ea. Trebuie sa plec. La revedere!

                       Selena alerga tot drumul spre camera Oteei deoarece se facuse ora la care trebuia sa se trezeasca. Intra repede in camera unde gasi o dezordine totala din cauza faptului ca in urma cu cateva ore in aceasta incapere au fost Ferra si Tabitha care au consolat-o pe Oteea. Servitoarea se aseza langa pat incercand sa o trezeasca, insa era imposibil. A inceput sa o zguduie incercand sa o destepte. Oteea se rasuci pentru a fi lasata in pace, dar fiindca se afla pe marginea patului, cazu pe podeua rece si tare.

-         Auuu!

-         Majestate! Sunteti bine?

-         Ti se pare ca arat bine? Am fost inselata, m-am culcat cu cumnatul meu din razbunare si acum am facut impact cu pamantul! Tipa Oteea nervoasa.

-         Majestate, in legatura cu ce v-am spus azi – noapte...daca va deranjeaza, puteti sa uitati.

-         Uite ce e Selena, iti voi spune direct : eu nu am sentimente pentru tine si probabil ca nu voi avea niciodata, insa nu te consider ciudata si nu te voi evita. Daca e posibil as vrea sa fim ca si pana acum.

-         Sunteti foarte generoasa Majestate. Daca era altcineva sigur m-ar fi dat afara de frica ca i-as fi facut ceva. Sunt mai mult decat bucuroasa sa aflu ca nu ma displaceti sau urati. Iar daca suntem la fel ca inainte imi puteti spune cum a fost noaptea trecuta?

-         Perversa mica ce esti! Nu stii ca lucrurile astea nu se spun? Dar daca tot ai intrebat, Alexander a fost foarte bland si grijuliu si m-a sarutat incontinuu. Sincer a fost asa cum mi-am dorit mereu sa fie prima mea noapte, doar ca inima mea nu era acolo. Ceva lipsea, iar acel ceva era dragostea. Numai daca nu m-ar fi inselat!

-         Suneteti indragostita de rege?

-         Da. Toata noaptea am stat si m-am gandit ce simt pentru el dupa ce am vazut acea scena colosala si adevarul este ca nu il urasc, dar ma doare prea tare tradarea lui. Sunt trei lucruri pe care nu le tolerez la un barbat : minciuna, bataia si tradarea.

-         Si cu toate acestea nu il puteti uita sau uri pe Altetea sa.

-         Exact. Dar el nu trebuie sa stie asta. In fata lui voi fi mereu femeia rece care nu il va ierta niciodata.

-         Dar de ce?

-         Poate ca il iubesc, dar iubirea lui ma doare si am si eu mandria mea. In ochii lui nu voi fi slaba si nu voi plange, dar nici ierta.

-         Asta este dumul cel mai greu din urma caruia dumneavoastra veti suferi cel mai mult. Stiti asta, nu-i asa?

-         In final eu sunt cea care incaseaza toate loviturile, dar e in regula atata timp cat ceilalti nu stiu asta.

-         Eu intotdeauna voi fi de partea dumneavoastra.

-         Stiu asta si iti sunt recunoscatoare.