Chapter 14 Lectii de dans

861 38 16
                                    


                    In camera ei, Oteea se incalta vrand sa iasa pe usa. De cum o deschise la picioarele ei cazuse o femeie imbracata in haine de slujnica, cu parul prins in coc, slaba si tanara. Langa ea zacea o tava pe care nu cu mult in urma se aflasera mancaruri alese. Slujnica se ridica de la pamant si salutand politicos isi ceru scuze cu capul jos.

-         Va rog sa ma iertati, Majestate! Nu mi-am dat seama ca sunt in fata camerei dumneavoastra.

-         Nu conteaza, oricum nu m-ai murdarit, raspunse Oteea plictisita.

                   Fata isi continua drumul linistita, dar nu putu sa nu observe ca peste tot pe unde mergea toata lumea era grabita si facea pregatiri de zor. Oteea, nestiind ce se intampla, opri un servitor pentru a-si satisface curiozitatea.

-         Hey! Ce e cu toata agitatia asta?

-         Majestate! Nu stiti?

-         Oooo! Oliver, nu? Prietenul Ferrei!

-         Va rog Majestate, nu-mi amintiti! Am ramas cu trauma in urma acelui eveniment nefericit.

-         Da....Ferra poate fi inspaimantatoare uneori.

-         Uneori?

-         Oliver! Nu mai lenevi si treci la treaba, e o zi importanta maine! Se auzi vocea unei femei mai in varsta.

-         Vin acum! Striga Oliver si pleca de indata.

-         Stai! Nu mi-ai raspuns la intrebare! Ce e maine? Intreba Oteea, dar degeaba.

                         Nestiind ce sa faca, porni spre partea de vest a castelului, se opri in fata unei usi, batu de doua ori si deschise usa. Baga capul sfios, dar vazand ca nu e nimeni inauntru, intra in incaperea vasta cercetand-o. Era pentru prima data cand punea piciorul in aceasta incapere.

                          Mirosul paginilor vechi ale cartilor si al lemnului nu o deranja deloc pe Oteea, ba chiar o incanta. Se plimba visatoare printre rafturi uitandu-se la fiecare carte care ii atragea atentia. In timp ce rasfoia paginile unei anumite carti, pe fata ei se afisa un zambet cald si bland.

-         Cred ca este pentru prima data cand iti vad latura asta, se auzi o voce de barbat.

-         Edward! Ce faci aici?

-         Biblioteca este locul meu preferat. Aici e mereu liniste si este putin probabil ca cineva sa intre. Dar se pare ca azi am avut parte de o surpriza. Ce te aduce pe tine aici?

-         Pentru inceput, nu aveam nici cea mai mica idee ca asta este biblioteca inainte de a intra, desigur. Apoi, sunt un fan inrait al bibliotecilor mari, linistite si vechi. Imi place mirosul prafului si al paginilor cartilor care zac pe rafturi asteptand ca cineva sa le deschida si sa le citeasca.

-         Se pare ca avem ceva in comun atunci. Dar trebuie sa spun ca ma fascinezi pe zi ce trece. Nu credeam ca cineva de varsta ta este interesat de carti, mai ales o fata.

-         Ai vreo problema cu fetele care vor sa studieze si sa fie independente?

-         Nu stiu de unde vi tu, dar asa ceva nu exista aici.

-         Ai fi surprins sa afli de unde vin. Dar sa trecem peste, ce se intampla in castel?

-         Ce vrei sa spui?

Love of forgotten timesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum