Chapter 5 " Eu cu el? Niciodata! "

1K 44 22
                                    

   

              In incapere se auzea doar ciripitul pasarelelor care cantau jucause pe marginea ferestrei larg deschise. Camera era mica ca dimensiune , destul de simpla, fiind mobilata doar cu un pat de scanduri, o masa cu doua scaune, o canapea micuta si un dulapior.

             Pe pat erau asezate trei fete ale caror haine erau pline de noroi. Ele aveau un somn profund care fu insa intrerupt atunci cand un barbat intra in camera. Zgomotul a fost silentios, trezind doar una dintre cele trei fete.

-         Ooo, te-ai trezit! Spuse barbatul.

-         Unde sunt? Intreba fata cu ochii caprui. Si cine esti tu? Cum am ajuns aici?

-         Numele mau este Nikolaus. Esti la mine in casa si te-am adus aici dupa ce te-a gait sora mea mai mica inconstienta in padure impreuna cu prietenele tale.

-         Sora mai mica?

-         Da, Josephina poti iesi acum!

                Din spatele barbatului iesi o fetita dragalasa, privind sfios. Se apropie incet de oaspete, salutand-o printr-o reverenta.

-         Tu....imi pare rau ca am crezut ca esti o fantoma!

-         Nu este nicio problema, nu m-am suparat, raspunse copila.

-         Care este numele tau? Intreba Nikolaus.

-         Tabitha Jersey, iar ele sunt Ferra Howard si Oteea Darwis. Iti multumesc pentru ospitalitatea acordata, dar noi trebuie sa plecam.

-         Unde plecati? Dupa cate am putut observa, se pare ca fugiti de ceva.

                 Tabitha nu raspunse, doar lasa capul in jos. Din camera se auzi un geamat scurt, semn ca Ferra se trezi. Se ridica usor din pat si privi curioasa imprejur. Cand ochii ei se intalnira cu cei ai Josephinei, Ferra se ridica imediat din pat, pasind pe podea, cercetand-o amanuntit pe copila.

-         Wooow! Nu pot sa cred! Cine ar fi crezut ca ne vom regasi? Eu sunt Ferra Howard, iar tu esti?

-         Josephina, raspunse scurt fetita.

-         Wooow! Mi-a vorbit din nou! Noi doua vom deveni faimoase!

-         Ferra, nu este o fantoma! Se facu auzita Tabitha.

-         Da, sigur. Daca nu este o fantoma, atunci de ce degetele mele trec... Intreba Ferra atingand-o pe fetita, degetele sale oprindu-se insa in dreptul inimii Josephinei. Aaaaah! Deci este om pana la urma! Ce dezamagireeee!

-         Ce e cu tot zgomotul asta? Vreau sa dorm! Tipa Oteea.

-         Ooooo, te-ai trezit? Stiai ca asta mica nu este o fantoma? O inteba Ferra pe Oteea.

-         Aaaa da? Ce usurare! Raspunse aceasta.

-         Sunt oare singura persoana dezamagita de aici?

-         Da! Spusera Tabitha si Oteea.

-         Dar cine esti tu? Intreba Oteea radicand din sprancene. Hmmm...brunet cu ochii albastrii, ten deschis, inalt, fara patratele dar acceptabil, exact genul meu. Ai vreo iubita? Nu-mi spune ca e micuta! Esti pedofil? Nu pot sa cred! Ce noroc am si eu la barbati!!

-         Sunt Nikolaus, nu, nu am o iubita, " micuta" e sora mea, iar "pedofil".......   n-am mai auzit acest cuvant pana acum.

-         Tu chiar esti nerusinata! Intai regele, apoi tipul ala blond despre care spuneai ca ne-a ajutat sa scapam, iar acum el? Tu chiar nu stii cand trebuie sa te opresti? Intreba furioasa Ferra.

Love of forgotten timesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum