Lumi ascunse: Confruntarea Regelui

Lumi ascunse: Epilog

“Dragul meu jurnal,

Da, după cum preabine vezi, am ajuns acasă. Nu ai idee cât dor mi-a fost de camera asta, de casa asta! Şi când mă gândesc că la întoarcerea mea din Franţa îmi părea rău că m-am întors…

Cât mă bucur că pot să îmi scriu din nou gândurile aici… pe foile tale albe şi nu pe orice alt caiet, chiar dacă şi ăla a fost bun.

Vreau să-ţi spun că am trecut printr-o întreagă aventură. Nu mă apuc să-ţi înşir totul, că nu aş avea loc, dar să ştii că s-a terminat cu bine. Normal, altfel nu aş mai fi scris aici şi acum.

Cea mai bună parte din această călătorie a fost faptul că mi-am văzut părinţii. Sunt cei mai frumoşi din întreg universul! Şi sunt îngeri! Da... mi-a fost cam greu la început să cred, dar aşa e. Altfel cum aş fi înviat eu?

În fine...

Tata, ei bine, el a fost personajul negativ aici, dar acum nu mai este. După ce l-am vindecat de boala numită ură – nici să nu mă întrebi cum, căci nu ştiu –, a redevenit el, cel mai iubitor tată din lume. Mi-a făcut plăcere să-mi petrec câteva ore cu el, dar păcat că nu au fost mai multe.

După scurtul timp petrecut împreună, l-am trimis – iarăşi nu mă întreba cum – la mama. A fost ceva magic, nu pot să-mi explic. Am simţit doar că era timpul ca el să plece... şi a plecat.

Acum e cu mama. Asta o ştiu pentru că i-am văzut împreună, au apărut pentru câteva secunde pe cerul roşiatic din Lumea Întunecată şi mi-au mulţumit. Au spus că datorită mie sunt din nou împreună. Şi că le-au fost spălate păcatele lor prin acţiunile mele.

Am uitat să menţionez că s-a terminat primul semestru al acestui ultim an. Nu mă întreba ce s-a învăţat căci, iarăşi, nu ştiu.

Ştiu... cam multe nu ştiu, dar ce să-i fac! Nu s-au făcut manuale cu ceva de genul: ‘Cum să fii înger şi elev în acelaşi timp’ sau ‘Salvezi lumea şi faci şcoală totodată? Iată câteva indicaţii’. Sau... ‘Puterile unui înger pe Pământ.’

Mă rog... poate ultima este, dar cu siguranţă nu face referire la mine.

Ok... deci, sunt acasă după primul semestrul din acest an, anul senior, şi nu ştiu nimic din ce au făcut colegii mei la şcoală, dar am primit o diplomă de cea mai bună elevă din liceul E.S. Wolf. Noroc cu Sage, care e director acolo.

Apropo de Sage, cred că-i face ochi dulci lui Meredith. Şi mai ghici ce! Se mută în Nightfall, cică pentru a mă avea sub protecţia lui. Da’ de unde! Poate pentru a o proteja pe Meredith.

Bonnie şi Lyuba au devenit bune prietene. Era şi de aşteptat, după câte vrăji au făcut împreună.

Ştii ce?! Eu abia acum mi-am dat seama de ceva. Dacă mă gândesc mai bine... ştii că lui Bonnie îi place de Georgi? Dar îl place, îl place, nu doar îl place ca un amic. De asta se tot înţepau ei doi ca două capre chioare, deşi nu aveau motive!

Şi mai ştii ce?! Da... cam multe descoperiri, dar nu am avut timp mai devreme de judecat, doar de acţionat. Să revin. Am observat, cu ochii mei de vultur, că şi Nicole o cam dă în bărci cu Silvio.

Iar Vidya cu Yamashi, kitsunele ală frumos şi aşa de... cum să-i spun? Enigmatic e cuvântul potrivit. El cu aerul lui de Vest.

Cât despre mine şi Caleb, nu am cuvinte. Nu-mi vine să cred cât ne potrivim. Doar la mâncare nu, pentru că el preferă sângele.