My Boyfriend Is A Murderer (IN CURS DE EDITARE)

Capitolul 15. Take me somewhere we can be alone

Minute, ore, zile.. Mai exact 2 zile si cateva ore de cand a plecat furios din fata casei mele . Si acum mi-l amintesc "Kate, nu cred ca are rost aceasta discutie.. " . Astea au fost ultimele vorbe auzite de mine inainte sa apese pedala de acceleratie. Niciun telefon.. Nici macar un mesaj. Poate are nevoie de timp. Poate avem nevoie de timp. Poate am nevoie de timp pentru a  ma calma. Dar m-am linistit de mult si singurul lucru pe care vreau sa-l vad acum este un mesaj de la el, spunandu-mi ca vrea sa ma vada diseara. 

"Domnisoara Fitzgerald, ai notat intre ce ani a avut loc primul razboi mondial ?" 

Profesorul meu de istorie imi intrerupe gandurile. Imi ridic capul incet din caietul pe care mazgaleam tot felul de chestii si ii raspund in timp ce buzele mi se arcuiesc intr-un zambet micut .

"Desigur ca am notat domnule Valey. "

Zambetul meu fals l-a convins, deoarece a dat zambitor din cap si s-a intors cu fata spre tabla pentru a-si continua lectia. 

"Psst! Kate! Prinde asta!  " Mi-a soptit o voce din spatele meu, inainte sa-mi inmaneze un biletel mototolit. 

Mana colegului meu din spate era intinsa inspre mine. I-am luat biletul inainte ca domnul Valey sa auda soapte si l-am pus incet pe banca. Imi mutam scaunul, incercand intr-un fel ca elevul din fata mea sa ma acopere pentru a putea citi biletul. Mainile imi erau prinse de marginile scaunului, in timp ce privirea imi era atintita inainte, pentru a putea observa orice miscare a domnului Valey . In sfarsit eram ascunsa de corpul voluminos al colegului din fata. Am deschis biletelul cu grija, si am inceput sa il citesc in gand.

"Heii.. Kate. Um, ai partener pentru balul de absolvire ? Pentru ca mi-ar placea foarte mult sa merg cu tine. 

                                                                                                   Leeroy. "

Desigur.. Balul de absolvire. Visul oricarei fata in varsta de saisprezece ani. Cum am putut sa uit de balul de absolvire ? Mai erau doar doua luni pana la el. Aproximativ doua luni, deoarece eram la inceputul lunii aprilie, iar acesta se tinea in fiecare an la sfarsitul lunii mai- inceputul lunii iunie. 

Cand ma gandeam la balul de absolvire ma imaginam mergand cu Harry, nu cu un baiat din scoala. Leeroy face parte din gasca rivala a lui Kimberly. Este acel baiat "care obtine tot ce vrea" . Insa nu, nu si de data asta. 

Mi-am intors privirea spre Leeroy, uitandu-ma lung la el. 

"Deci.. Asta a fost pentru azi. Aveti intrebari ?" A intrebat entuziasmat domnul Valey.

"Nu. " Am raspuns toata clasa in cor, ca de fiecare data.

Toti ne-am facut drum spre usa, fiecare indreptandu-se catre dulapul sau dupa asta. Asa am facut si eu. Mergeam cu pasi mici spre dulapul meu, tinandu-mi cartile la piept. 

"Deci.. ?" Mi se alatura Leeroy .

"Deci ce ?" Ii spun in timp ce imi deschideam dulapul.

"Nu-mi raspunde cu o alta intrebare. Stii bine despre ce vorbesc. "

M-am oprit pentru o clipa din asezarea cartilor in dulap. El statea rezemat de dulapul de langa si ma privea insistent.

"Am partener. " I-am raspuns, privindu-l in ochi. "Scuze. " Am continuat.

"Tu ai partener ?"

"Nu, nu eu, persoana cu care vorbesti acum. " I-am spus sarcastica. "Acum te rog frumos sa te dai la o parte pentru ca trebuie sa-mi inchid dulapul. "

"Hei.. Esti in regula ?"

"Da. " Am raspuns. "De ce nu as fi ?"

Mi-am ales cateva carti si am  pornit spre laboratorul unde aveam urmatoarea lectie.

                                                                                                              ****

Stateam pe canapea, privindu-mi degetele de la mana stanga cum bateau pe rand in masuta din fata. Picioarele au inceput sa mi se scuture de asemenea, iar la fiecare secunda se apropiau de parchet. Am luat telecomanda si am inchis televizorul rapid. M-am ridicat de pe canapea si mi-am infascat telefonul dintr-o miscare. Degetele mele dansau pe tastatura acestuia, in timp ce ma plimbam emotionata prin casa. "Daca nu vine ?" Mi-am spus, inainte sa dau click pe SEND. 

Mesajul era trimis de cateva minute, insa niciun raspuns de la el. "Trebuie sa fie foarte suparat. Dar poate doar e ocupat" , imi spun in gand. Am hotarat sa ma linistesc, asezandu-ma la loc si deschizand televizorul. Sunetul mesajului nu a intarziat mult timp dupa ce m-am asezat pe canapea.

" EXPEDIATOR: Harry

Ok.. In 5 minute sunt acolo. "

Nu a trecut mult timp si uite-ma , pasind catre  usa dupa ce am auzit soneria. Am deschis-o  larg. Era acolo in capul oaselor, privindu-ma trist. 

"Harry e-eu.. "

Fara sa mai pot spune nimic, m-a tras usor langa el. Puteam simti caldura emanata de corpul lui, in timp ce buzele sale s-au apasat delicat peste ale mele. Mana mea se infingea jucaus in buclele lui , cand  s-a indepartat putin. Ma privea adanc in ochi si zambea. Mi-a mai "furat" un ultim sarut inainte sa intre in casa. 

"O sa platesti pentru ala! " I-am spus in timp ce radeam.

"Acum ma simt mai bine. " Mi-a raspuns.

Stateam unul in fata celuilalt, privindu-ne. Harry isi musca incet buza inferioara si isi tinea ambele maini in buzunarele de la spate ale blugilor sai negri. Nu am mai putut rezistat, asa ca m-am apropriat de el, strangandu-l in brate si cuibarindu-ma la pieptul lui.

"Mi-a fost dor de tine. " I-am soptit.

"Sunt aici. " Mi-a spus, inainte sa ma sarute protector pe crestetul capului. 

                                                                                                                             ******

Adormisem in fata televizorului, in bratele lui. Am simtit cum doua maini puternice ma apuca *gen mireasa* , dar nu am vrut sa deschid ochii.  De fiecare data cand punea un pas pe scara corpul meu sa clatina lent. Stiam ca ma va duce in camera mea. M-a asezat incet pe pat si si-a apasat buzele peste ale mele . Ii puteam simti atingerile calde cum imi mangaiau fata de fiecare data cand imi dadea parul dupa ureche. 

Mi-am deschis ochii dupa ceva timp, la auzul pasilor lui. L-am privit cum se apropia de usa.

"Nu pleca.. " Am strigat aproape. "Ramai aici peste noapte. "

"Kate.. eu nu.. "

"Te rog. Pentru mine. "

"Doar pentru tine. " Mi-a raspuns.

A facut cale intoarsa si s-a asezat langa mine, dupa ce m-a acoperit cu patura. 

"Harry, iti este frig. Esti rece. Vino aici. " I-am spus in timp ce-i faceam loc langa mine. 

Dupa un murmurat de "Sunt bine" , si-a rotit ochii in orbite si s-a apropiat.

Eram cu fata spre el, cand mi-a atins palma cu degetele sale, dupa care si-a impleticit mana cu a mea. S-a apropiat usor de mine, sarutandu-ma pe varful nasului, dupa care s-a indepartat si a inchis ochii. Mi-am apropiat buzele de obrazul lui, muscandu-l incet. Si-a incruntat sprancenele in timp ce a soptit un "Auu!" .

"Nu voi lasa pe nimeni sa-ti faca rau. Pe nimeni. " Mi-a soptit, miscandu-si ochii pentru a-mi putea observa reactia.

_________________________________________________________

Another chapter- done. Ah, si am o intrebare pentru voi : Care este capitolul vostru preferat ? Lasati-va raspunsurile printr-un comentariu si daca aveti intrebari, va voi raspunde cu cea mai mare placere. Pana data viitoare, urati-mi succes la examene!