Intoarcerea faraonului

Capitolul 19

*Necorectat

Jeepul se oprește in fata unui bar vechi dintr-o parte oraşului prin care nu era nici urmă de turist. Era un loc numai al localnicilor, un loc simplu in care oameni traiau dupa vechile tradiţii si obiceiuri ale zonei. Dean se scarpina neliniştit în cap. Nu mai aveam aşa mult timp. Era deja după-amiază iar ei tot nu găsiseră pe cineva care sa ii ajute. Cei doi intră in bar si observă câțiva bărbați la mese si uni la o masă de biliard. Toate privirile se arunca pe ei. Cei doi își continuă drumul până la bar. Când ajung se aşază si așteaptă ca barmanița sa vina sa ii servească. Aceasta le aruncă o privire scurtă apoi se oprește din a mai șterge paharele.

-Nu servim turiști, zice ea apoi se întoarce cu spatele la ei si începe sa aranjeze sticlele de băutură pe rafturile din spatele ei.

-Uite ce nu am venit aici pentru a consuma băuturi alcoolice ci pentru niste informați, spune Dean in timp ce Natalie hotărăște sa il lase pe el sa se ocupe de tot.

-Du-te la bibliotecă pentru informați, ii raspunde barmanița fara sa se obosească ca sa se întoarcă cu fata spre ei.

-In joc este binele omenirii. Daca nu vrei sa ne ajuți bine dar sa ști ca de acum in colo vei duce o viață mai mizeră decât îți este acum.

-Ce ați făcut? Întreabă barmanița intorcandu-se brusc cu fata spre ei.

-L-am eliberat pe zeul hosului si al distrugeri.

Barmanița se albește la față si strigă ceva in arabă. Toți bărbați care se aflau in local ies afară imediat iar in câteva secunde liniștea se lăsa in încăpere.

-Nesabuitilor! Aţi deschis sigiliul templului! Ați condamnat omenirea la moarte! strigă ea.

-Știm asta! Striga Dean înapoi.

-Vrei sau nu sa ne ajuți? intervine pentru prima oară Natalie.

Barmanița se uită urât la ea apoi își întoarce privirea si privește intr-un punct fix undeva prin încăpere.

-Nu există cale de a îndrepta răul care l-ați făcut. Sunteți prea slabi. Numai cu ajutorul lui Horus si al lui Anubis veți reuși dar așa nu. Sunteți doua furnici in fata unor munți.

Dean strânge din buze iar Natalie își lasă privirea in jos.

-Cum putem sa cerem ajutorul lor? Întreabă aceasta ușor.

Femeia pufnește disprețuitor apoi spune:

-Va trebui sa fiți supuși unor probe, putere,viteză, devotament,muncă in echipă,logică, etc. Prin o sa dovediți daca sunteți vrednici sau nu sa va afișați in fata zeilor. Probele sunt foarte dure iar daca nu rămâneți uniți nu veti putea câștiga.

-A mai trecut cineva prin așa ceva? Întreabă Dean

-Nu, niciodată. Va voi conduce la Rania, o șamancă foarte bătrână dar înțeleaptă. Ea va putea sa cheme paznici lumi de dincolo pentru a va testa.

-Ce se va întâmpla daca nu trecem probele? Întreabă de data aceasta Natalie.

-Veți rămâne blocați in lumea de dincolo pentru tot restul eternități. Sunteți siguri?

Cei doi fac un schimb de priviri apoi dau aprobator din cap. Își asumau acest risc.

-Bine atunci sa mergem, spunea ea si deschide portita de la bar iar cei doi o urmează îndeaproape.

Ies prin spate apoi merg printr-un gang si ajung la o mica căsuță veche care se ținea destul de bine. Barmanița bate de două ori iar un tânăr bărbat deschide ușa dupa câteva minute.

-Am venit sa o vad pe Rania, bărbatul se uită circumspect la cei doi din spatele barmaniței apoi se da din ușa si ii lasă sa intre. Bărbatul inchide ușă in urma lor apoi ii conduce la bătrână.

-A fost cam neliniștită zilele acestea probabil a simțit vreo prezentă malefică, spune bărbatul apoi ii lăsa sa intre in cameră.

Cei trei intră iar ușă este închisă incet in spatele lor. Bătrâna se afla intr-un colt al camerei ghemuită si murmurând ceva.

-Rania, șoptește barmanița si se apropie ușor de ea.

Batrana tresare si își deschide ochii imediat. Privirea ii era una goală inexpresivă o studiază pe barmaniță apoi pe Natalie si Dean.

-Tu esti! Tu ești cea care l-a eliberat! Strigă ea in arabă cu o voce sfârșită.

-Am venit ca sa ii ajuți. Vor sa îndrepte situația, ii raspunde barmanița.

Cei doi se uita nedumeriți când la bătrână când la barmanița.

-Va voi ajuta! Strigă bătrâna sfredelind-o pe Natalie cu privirea. Dar totul are un preț, zice ea tot in arabă.

-Va va ajuta dar va trebui sa pletiti un preț, spune femeia

-Orice, spune Natalie.

Barmanița ii traduce bătrânei.

-Luați loc si sa începem, arata ea spre covorașele din jurul mesei din mijlocul camerei.

-Asezati-va acolo! Spune barmanita iar cei doi execută. E merge sa o ajute pe bătrână sa se ridici pentru a se așeza il loc prospus de aceasta.

Bătrâna după ce se așază jos intră intr-o stare de meditare. Murmure ușoare ieșeau printre buzele crăpate si uscate. Ochii ii erau închiși ascunzând acei ochi șterși si morți.

-Este o incantație străveche prin care cheamă spiritele străvechi. Ii trebuie o cantitate mare de putere ca sa săvârșească această vrajă ai numai cu ajutorul lor va reuși, le explică barmanița.

Dintr-o data se oprește iar toate lumânările din cameră se aprind. Își întinzânde mâinile spre cei doi si spune in arabă:

-Daţi-mi mâinile si închideți cercul. Orice ar fi sa nu rupeți cercul.

-Spune ca trebuie sa va dați mâinile si nu trebuie sa il rupeți indiferent de ce se va întâmpla, le traduce ea spusele bătrânei

Cei doi o iau pe bătrână de mâini apoi formează cercul. Bătrâna începe sa strige niște cuvinte in arabă apoi intr-o altar limbă, probabil egipteana veche. Podeaua începe sa se cutremure iar un nor de fum gros începe sa se formeze in jurul lor.

-Succes, rostește barmanița iar in momentul următor nu se mai aflau in camera bătrânei ci in fata unui palat regal străvechi.

Totul părea nou, abia construit. Coloanele, scările, statuile, ușile erau ceva care nu mai văzuseră niciodată. Totul părea mirific. Parcă se întorseseră in timp. Bătrâna le arată pe unde trebuie sa meargă apoi dispare pierzandu-se in zare. Încep sa se apropie de trepte. Erau cam in jurul la o sută de trepte. Vor sa pășească pe prima dar sunt opriți de sulițele statuilor cu cap de șacal din dreapta lor care prinseseră viață. Erau paznici acestui templu, își spun cei doi in minte.