Viața lui Scarlet pare perfectă. Este o femeie frumoasă, face parte dintr-o familie înstărită și este logodită cu moștenitorul unui mic imperiu, un bărbat chipeș și râvnit de majoritatea femeilor.
Însă viața ei este pe departe de a fi p...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
O bătaie în ușă mă face să tresar. Schițez un zâmbet.
― Intră, draga mea! strig.
Pun repede capacul rujului roșu și mă aplec spre oglindă, să fiu sigură că m-am dat bine și nu am ieșit din conturul natural al buzelor.
― Salutare! strigă Mikaela și închide ușa în urma ei.
― Mi-a fost dor de tine! exclam, ridicându-mă cât ai clipi.
Merg la ea și o îmbrățișez strâns. Îmi răspunde cu înflăcărare. Se desprinde și mă privește mustrător. Știu deja că este atinsă de faptul că am cam negrijat-o în ultima vreme. Dacă ar știi ce am avut pe cap ar intra în sevraj de entuziam.
― Iartă-mă! spun înainte de a mă certa ea.
― Este în regulă atâta timp cât îmi vei acorda măcar trei zile pe săptămână de acum în colo.
Ei trei zile, lui Bandon două zile. Îmi mai rămân două pentru Silas. Surâd.
― Voi face tot posibilul, Mikaela.
Merg la oglindă pentru a retușa machiajul, apoi îmi iau jacheta subțire peste maioul alb simplu. Port o pereche de blugi albaștrii, foarte mulați. Afară este cald, dar cam înnorat. Adidașii sport, albi, de la nike vin perfect în combinația asta. M-am săturat de tocuri și rochii elegante. Vreau măcar astăzi să fiu comodă.
Mikaela s-a îmbrăcat mai elegant într-o pereche de pantaloni mov și o bluză elegantă, vaporoasă, de aceiași culoare. În picioare are ghete cu vârful tăiat, din care se zăresc două degete cu manichiură albă.
― Am văzut la știri vila arsă a lui Silas. Mie nu mi-ai spus nimic, își îngustează cu nemulțumire ochii.
― Nu am avut când, Mikaela. S-a întâmplat seara trecută.
Îi povestesc pe scurt că trebuia să dorm la el, dar am găsit casa în flăcări. Nu intru prea mult în detalii.
― Doamne, oribil! Trebuia să dormi la el, adică să ajungeți și voi în rând cu lumea? mă tachinează, ridicând din sprâncene ostentativ.
― Așa trebuia, dar nu a fost să fie, ridic din umeri, dar nu îmi pot reține zâmbetul rușinat care nu se potrivește deloc cu femeia pe care mama a crescut-o.
Îmi aduc aminte când mama mi-a cumpărat o lenjerie intimă, mult prea sexy, spunându-mi destul de direct să o folosesc când mă întâlnesc cu Silas pentru prostioare.
Mikaela mă privește curioasă.
― Ce-i? fac pe nevinovata.
Iau rucsacul de piele pregătit pe pat și mă îndrept spre ușă, urmată de prietena mea. Mă simt al dracului de prost pentru că ascund lucruri fața de ea. Nu știu cum m-ar privi dacă ar știi tot ce am făcut și ce voi face în continuare. Sunt o persoană oribilă.
