"Ai gasit ceva?"ma intreaba Lucy in timp ce se indoapa cu o noua cutie de fursecuri.
Am impresia ca e a treia.
Fata aia chiar e o devoratoare.
Mie imi spui.Sper doar ca nu va trebui sa platesc cautiunea cand o vor aresta pentru uciderea atator prajituri micute.
Sper doar sa nu ne manance si pe noi.Ai vazut ce privire maniaca avea ieri,cand purtai tricoul ala cu briose?
Am crezut ca-mi imaginez doar.Aminteste-mi sa nu mai port astfel de haine in preajma ei.
S-a facut!
"Nu inca."ii raspund incercand sa ma concentrez pe foile din fata si nu pe fursecurile care par ca striga dupa ajutor.
"Haide,Rose!Recunoaste ca nu vom gasi nimic.Tipa e prea buna!"ridica mainile in aer,exasperata.
Avea ciocolata pe fiecare deget de la ambele maini.Sa nu mai bagam in calcul si buzele,barba,nasul si hainele ei.Daca as putea i-as face o poza si as agata-o la intrarea in cafenea.
Asta ca o razbunare pentru acele fursecuri dragute.
"Lucy,daca tu crezi ca o sa renunt acum,dupa ce mi-am petrecut ultimele doua saptamani cautand informatii,sa stii ca...Ai luat-o razna!"spun in timp ce arunc inca o privire pe bucata de hartie.
Probabil ca asta ar fi a zecea oara cand fac acest lucru.
"Daca te mai uiti o singura data pe CV-ul ala nenorocit,o sa-l mananc.Si amandoua stim ca pot face asta."ma priveste cu o fata angelica.
Oh,toata lumea stie ce se afla sub fatada asta!
"Nu inteleg,Luce!Chiar nu inteleg!Nu se poate sa fie astea toate informatiile,trebuie sa ne scape ceva...ceva important."ii spun oftand si lasand foaia pe covor.
"Trebuie sa te calmezi.Vom afla odata si-odata cine e femeia asta misterioasa."
"Nu pot sa ma calmez,intelegi?Mi-am petrecut ultimele saptamani accesand tot felul de site-uri si nimic.In loc sa ma pregatesc pentru testele finale sau sa fac cumparaturi pentru Craciun,care apropo e peste doua zile,am stat sa caut biografia unei femei stupide!"zic inspirand adanc.
In caz ca nu v-ati dat seama.Femeia misterioasa si stupida e Amanda.
Doua saptamani am irosit incercand sa gasesc ceva...orice care sa ma ajute sa aflu ce legatura are cu mine si bunica.Si in schimbul acestui timp irosit,ce am primit?
Nimic!Nada!Zero!
Nu ma intrebati cum am facut rost de CV-ul ei pentru ca aceasta informatie este strict secreta.Pot doar sa va spun ca Lucy stie un tip.
L-a mituit cu o pereche de ochelari si una de sosete,iar el a facut toata treaba murdara.
"Stiu,R.Dar tipa e prea buna.Daca are vreo legatura cu tine a stiut sa ascunda bine asta in asa fel incat sa nu poti afla.Singurul lucru de care sunt curioasa este de ce a facut asta,ce poate fi atat de grav?"intreaba in timp ce ma ajuta sa strang toate foile.
"Nu stiu,daca as sti ti-as fi spus pana acum.Cert este ca nu ma las batuta.Trebuie sa ii fi scapat ceva si daca nu o voi tortura pana o sa-mi marturiseasca adevarul."
"Ok,si daca ai inteles gresit?Daca ea chiar nu are nicio legatura cu familia ta?"
"Atunci o sa recunosc ca tu ai avut dreptate si eu nu si iti voi cumpara un tort."ii zambesc si asez foile intr-un teanc pe birou.
"Sa fie cu ciocolata si vanilie,te rog."imi spune fericita.
"Nu te bucura prea mult.Am o presimtire ca voi afla ceva in curand."
"Da,da.Acum esti si clar-vazatoare?"intreaba ironic.
"Eram de mult, doar ca nu stiai asta.Imi place sa fiu anonima cand vine vorba de acest talent."spun serioasa si dupa expresia ei pot pune pariu ca m-a crezut.
"Serios?!De ce nu mi-ai spus pana acum?Credeam ca suntem prietene!"se bosumfleaza.
"Chiar m-ai c-..."
"Ok,ce se va intampla in urmatoarele doua minute?"ma intreaba ea curioasa.
Uneori am impresia ca e picata de pe Luna.
Eu mereu am impresia asta.
"Bunica ne va chema la masa."ii spun hotarand sa ma mai joc putin.
"Serios?!Ce bine!Mor de foame!"exclama ea fericita.
Si bunica zice ca eu mananc mult...
"Credeam ca cele trei cutii de fursecuri ti-au ajuns."spun amuzata.
"Au fost patru si asta s-a intamplat in urma cu un sfert de ora.Sunt in crestere,am nevoie ca cineva sa ma hraneasca."
"Mi-e mila de Dean."bolborosesc.
"Fetelor,haideti la masa."vocea bunicii se aude din spatele usii.
Ok,asta a fost ciudat!
Observ privirea stranie cu care Lucy se uita la mine,dar hotarasc sa nu mai zic nimic.O sa ma prefac ca nu s-a intamplat nimic pana ce o sa o lase balta.
Deschid usa fara sa ma mai uit la ea.Mai devreme sau mai tarziu ma va urma si va uita de 'puterile mele speciale'.Oricum daca e vorba de mancare nu va rezista prea mult in camera aia.
Nu as fi crezut ca exista cineva cu un apetit mai mare decat al tau.
Se pare ca totul este posibil.Si te-ai uitat la ea?Nu inteleg unde se duce toata mancarea aia.
Dar la tine unde se duce?
In stomac normal.Mi-ai vazut burta?Uneori am impresia ca un gandac urias si-a facut casa acolo.
Aham.Cum spui tu...
"Pofta buna,dragele mele!"
Dupa cum se uita Lucy la macare,presimt ca va manca si farfuria cu tot cu furculita si masa.Nu cred ca vreau sa fiu prin preajma cand va face asta.La ce noroc am poate ma mananca si pe mine.Singurul lucru de care sunt fericita e ca macar nu mai port unul dintre tricourile mele cu briose.
"Multumim,bunico!"raspunde Lucy cu gura deja plina de paste.
"Lucy,nu uita ca trebuie sa mai si respiri."zic amuzata.
Mimeaza o fata suparata pentru cateva secunde,iar apoi se intoarce la ce facea inainte.De acum inainte trebuie sa imi amintesc sa fac cumparaturi ori de cate ori vine pe la mine pentru ca vom muri de foame daca va continua asa.
"Ma bucur ca iti plac atat de mult."ii zambeste cald,bunica.
"Bunico,fetele ne-au invitat in Seattle de Anul Nou...te superi daca te las singura pentru cateva zile?"o intreb sperand ca raspunsul va fi unul favorabil pentru mine.
"Normal ca nu.Rose,scumpo,nu trebuie sa te gandesti la mine mereu.Pot sta singura pentru cateva zile.Ce mi se poate intampla?"
"Nu stiu..."spun putin nesigura.
"Du-te,scumpo.Distreaza-te macar acum.O sa fiu foarte bine,o sa vezi."imi zambeste si ma saruta pe frunte.
Daca i s-ar intampla ceva,nu mi-as ierta-o niciodata.Ea este tot ce mi-a mai ramas.Daca as pierde-o si pe ea,golul din sufletul meu se va mari si nu cred ca voi mai putea fi vreodata Rose.
"Bine,dar daca va fi vreo problema ma suni imediat.Ai inteles,domnisorico?"o intreb incercand sa alung gandurile ce imi invadau mintea.
"Sigur ca da."
O imbratisez cat de strans pot.
"Ce dragut!Imbratisare!"striga Lucy si isi arunca si ea bratele in jurul nostru.
De ce simt golul asta in stomac?
Nu stiu,dar nu cred ca prevesteste ceva bun.
De-asta mi-e frica...
.
.
.
"Te-ai gandit ce ii vei lua de Craciun?De fapt ii vei lua ceva?"ma intreaba Lucy.
Chiar acum suntem in mall incercand sa gasim cadourile potrivite pentru baieti.Bineinteles ca Lucy nu s-a lasat si a facut si cateva,mai multe,cumparaturi pentru ea.Inca nu inteleg cum de mai are loc in dulap.
Stiu ca e mai mare decat camera mea si toate cele,dar nici macar intr-un dulap urias precum acela nu pot incape haine pana la nesfarsit.Dupa ce l-am vazut prima data,am avut cosmaruri o saptamana si inca sunt traumatizata.
Nu e usor cand o multime de haine si pantofi te urmaresc ca sa te manance.M-am simtit ca in filmul acela cu 300 de spartani.
"Normal ca ii voi lua ceva.Doar ca nu stiu ce.Adica are deja tot ce-si poate dori.Nu cred ca un ceas ieftin l-ar putea impresiona prea tare."oftez infranta.
"Cine a spus ca trebuie sa ii cumperi ceva?Stii,un cadou nu se refera doar la partea materiala.Ofera-i ceva semnificativ,ca de exemplu ceva care sa aiba legatura cu o amintire de-a voastra.Degeaba ii oferi un ceas daca nu simbolizeaza nimic pentru el.Si in plus daca e facut din inima nu mai conteaza daca e un lucru sau pur si simplu niste cuvinte asternute pe o foaie.Craciunul este despre iubire si dorinta de a darui ceva celorlalti fara sa te astepti la altceva in schimb.Acum,daca el iti va lua o masina,asta nu inseamna ca si tu trebuie sa ii iei ceva la fel de scump."
Ma uit la Lucy de parca ii crescuse un cap in plus.
De unde au venit toate aceste chestii profunde?
Fata asta ma uimeste pe zi ce trece...
Poti sa o mai zici odata.
"Wow,Luce..."voiam sa mai spun ceva,dar nu stiam ce.
Probabil ca maxilarul meu va atinge podeau intr-un moment sau altul.
"Ce zici?Asta sau asta?"ma intreaba introcandu-se cu fata la mine.
Normal ca ma intreaba de haine si va ignora ceea ce a spus cu cateva secunde in urma.
"Cea rosie imi place mai mult."ii spun aproape plictisita.
Suntem de trei ore aici si abia am vizitat cinci magazine.Normal ca Lucy are deja o multime de pungi si ca m-a obligat si pe mine sa car cateva.Sper sa plecam cat mai repede de aici pentru ca maine in loc sa stau cu ei o sa dorm toata ziua.
"Ok,cea neagra sa fie."
"Luce,crezi ca Chase va fi multumit de cadoul meu,oricare ar fi acela?"o intreb putin ingrijorata.
Chiar nu ma pricep la relatii si clar oferitul unui cadou iubitului meu nu este punctul meu forté.A fost usor sa le iau fetelor ceva,chiar simplu,dar un cadou pentru Chase ma depaseste total.
Ce si-ar putea dori un baiat care are deja tot ceea ce vrea?
Un elefant?
Da,multumesc.Ai fost de mare ajutor.
Hei!Sunt aici pentru tine.
Sunt sigura de asta.
"O sa fiu sincera cu tine,ok?"expresia sa era serioasa si asta m-a facut sa inghit in sec.
"O-ok."aprob si din cap ca sa fiu sigura ca a inteles.
"Daca intr-adevar simte ceva pentru tine va fi multumit chiar daca nu ii oferi decat un simplu sarut."
"A-ai dreptate."spun oftand.
"Stiu ca acum te gandesti la faptul ca Chase poate se preface,ca poate nu simte nimic pentru tine.Dar vreau doar sa-ti spun ca el nu e asa.Daca nu simtea nimic nu te-ar fi intrebat daca vrei sa fii iubita lui,nu s-ar fi implicat intr-o relatie pentru prima data,trebuie sa adaug.Am vazut felul in care se uita la tine,de fapt mi-am dat seama ca intre voi va fi ceva inainte sa o faceti voi."imi zambeste sincer,iar apoi se intoarce la cotrobaitul printre haine.
"Sper sa ai dreptate pentru ca eu chiar il plac si chiar sunt indragostita de el.Cred ca ar fi o lovitura puternica sa aflu ca el si-a batut joc de sentimentele mele."
"Poate ca fratele meu e un nesimtit,idiot,fraier si un total magar,dar nu cred ca ti-ar face asta tie.Adica s-a jucat cu multe fete si chestii de genul,dar nu cred ca ar fi in stare sa iti faca si tie la fel.In caz ca nu ai observat,toata lumea te iubeste."imi zambeste din nou.
"Multumesc,Luce...ca esti langa mine si ma ajuti."ii zambesc si eu.
"Pentru asta sunt prietenele,nu?Mereu voi fi langa tine."
"Asta este valabil si pentru tine.Vom fi prietene pentru totdeauna."
"Normal."isi arunca bratele in jurul meu,incatusandu-ma intr-o imbratisare de urs.
Inca nu pot sa-mi dau seama de unde are atata forta pentru o persoana de statura ei.
Eu ti-am zis ca e extraterestru,daca tu nu ai vrut sa ma asculti.
Incep sa cred ca ai dreptate...chiar nu te ascult si cred ca e bine ca nu o fac.
"Deci te-ai gandit la ce i-ai putea face cadou?"ma intreaba curioasa.
"Am cateva idei,dar nu pea stiu..."spun ganditoare.
"Stii ca mai ai o zi la dispozitie,nu?Adica Craciunul e maine..."ii intinde cardul de credit vanzatoarei.
Mi-e frica sa ma uit la suma de bani pe care trebuie sa o plateasca.
Atunci nu o face daca nu vrei sa lesini.
"Da,stiu.Dar vreau sa fie ceva special.Tu ce i-ai luat lui Dean?"
"Ti-as spune,dar apoi va trebui sa te omor."adopta o expresie inocenta de parca nu m-a amenintat.
Ridic mainile in semn de predare.Cred ca aratam destul de amuzant asa,mai ales cu cele o groaza de pungi ale lui Lucy in ambele maini.
"Putem pleca acasa,te rog?Picioarele ma omoara."o intreb sperand ca i se va face mila de mine si bietele mele membre.
"Da,cred ca am cumparat destule.Acum trebuie sa ne dam seama ce surpriza ar trebui sa ii faci lui Chase."
"Poate o crema cu protectie solara..."spun primul lucru care imi vine in minte.
"Cred ca ar fi cadoul perfect.Oricum este destul de cald afara."
"Stai putin!"tip fericita.
"Ce?"intreaba Lucy incurcata si uitandu-se in jur deoarece oamenii ne aruncau priviri ciudate.
Nu ca ar fi prima oara...
"Stiu ce pot face.Sper doar sa nu se supere prea tare cand va vedea ca i-am distrus tavanul."murmur ultima parte.
"Ok,deci ce trebuie sa facem?Te pot ajuta?"intreaba Lucy mai nerabdatoare decat mine.
"In primul rand,stii sa pictezi?"
"Da,normal,ai uitat?"isi roteste ochii.
"Corect,normal ca stii.E bine pentru ca eu nu ma prea pricep."zambesc vinovat.
"Sa inteleg ca eu voi face toata treaba,nu?"intreaba vizibil amuzata.
"Te voi asista,dar nu cred ca vrei sa vezi cum pictez."spun timida.
"Ok,te ajut.Nu e ca si cum as avea o alta optiune,nu?"
"Exact."
"Ce nu fac eu pentru tine?"dramatizeaza ea.
"Multumesc!Esti cea mai tare!"sar fericita.
"Logic ca sunt.Acum cred ca ai vrea sa incetezi deja incepem sa atragem atentie."da din maini de parca incearca sa calmeze un animal salbatic.
"Ok,ok.Gata,m-am calmat."
"Ai de gand sa imi spui care este surpriza?"
"A da.Deci..."
.
.
.
"Crezi ca se vor intoarce repede?"o intreb ingrijorata pe Lucy.
"Nu , i-am spus lui Dean sa-l mai retina pentru ca avem treaba in camera lui.Nu a pus prea multe intrebari legate de asta,doar a acceptat."spune putin prea incantata de asta.
"L-ai sedus,nu?"o intreb rotindu-mi ochii.
"De unde stii?"isi mareste ochii,surprinsa.
"Ti-as spune,dar apoi va trebui sa te omor."zambesc malefic si asez scara in locul patului.
"Touché."
"Ma gandeam ca va fi mai greu sa mutam patul."spun schimband subiectul.
Nu prea am chef sa aflu cum l-a sedus pe Dean...
"Mai greu va fi sa pictez.Capul meu va ramane intepenit pana cand voi fi terminat."spune masandu-si deja ceafa.
"Daca nu vrei,nu trebuie sa faci asta.Ma voi gandi la alta surpriza."
"Esti nebuna?!E perfecta asta.Ar fi bine ca Chase sa ramana cel putin uimit pentru ca altfel o sa ii bag pensula asta in ochi."ameninta cat se poate de serioasa.
"Si eu sper asta,pentru binele lui,mai ales."inghit in sec.
Mai bine nu o implicam si pe Lucy in asta.
"Daca vor gasi bradul mult mai repede decat ne asteptam si Dean nu-l va putea retine?"intreb facandu-mi deja o mie de scenarii.
"Poti sa taci o clipa si sa tii scara aia cum trebuie?Nu vreau sa aterizez inca."
"Ok,dar daca..."
Tac inainte sa pot completa ce aveam de spus din cauza vopselei albastre care imi curgea pe frunte si se indrepta periculos de repede spre gura mea.
"Macar acum te-am facut sa-ti tii gura.Acum...daca nu vrei sa mananci vopsea albastra si sa-ti colorezi dintii,zic mai bine sa o tii asa."desi nu ii vedeam fata puteam sa jur ca e destul de fericita de situatia asta.
Monstru malefic ce esti!
.
.
.
"Gata!In sfarsit!Acum tot ce trebuie sa facem este sa nu-l lasam pe Chase in camera.Nu va fi prea greu pentru ca nu se dezlipeste de tine nici macar daca il amenint."
"Acelasi lucru il face si Dean."ii intorc vorbele in timp ce incerc sa scap de vopseaua de pe fata.
Am o idee...
Nu cred ca vrei sa faci asta.
Nu ma gandesc de doua ori inainte sa ii pun pensula plina de vopsea galbena pe frunte.
Si a facut-o...
"Acum suntem chit."zambesc satisfacuta.
"Am meritat-o pe asta,dar sa nu crezi ca se va termina aici.O sa te lovesc exact cand te astepti mai putin...Ar fi bine sa ne facem baie acum pentru ca baietii pot veni din moment in moment."iese din camera cu capul ridicat.
Pare ca e mandra de noua sa frunte.
.
.
.
"Lucy?Rose?"ne striga Dean cu un fel de iritare in ton.
Coboram amandoua cat de repede putem si in acelasi timp incercand sa nu facem cunostinta cu treptele.
"Da?"intrebam la unison.
"Uitati-va bradul!Anul viitor voi sunteti cele care se vor duce sa faca rost de unul."
"S-a intamplat ceva?"intreb incruntandu-ma.
"Dean a avut o mica rafuiala cu un cetatean al Los Angelesului."spune Chase amuzat oferindu-mi un sarut cast pe buze.
"Cum asa?Esti bine?"il intreaba prietena mea ingrijorata.
"Da,putin nervos.Dar sunt ok."o asigura el.
"Daca spui tu.Hai sa trecem la impodobit."spune la fel de entuzismata precum un copil de cinci ani.
"Haideti baieti!"
"O nu...Noi facem asta de unsprezece ani.E randul tau acum."spune Dean zambind complice la Chase.
"Vreti sa spuneti ca ma lasati singura...cu ea?Ati vazut in ce stare e?Mai are putin si explodeaza!"spun infricosata de acel gand.
"Da,chiar asta am vrut sa spunem.Noi mai avem putina treaba.Asa ca succes cu o Lucy hiperactiva."Dean ma pupa pe frunte si apoi il trage pe Chase dupa el.
"Chase!Ma lasi singura?"incerc sa-l fac macar pe el sa cedeze.
"Cred ca da."spune nesigur pe el.
"Ok,atunci pleaca.Sa nu crezi ca ma vei mai atinge in urmatoarele sase luni."il amenint,iar apoi ma intorc cu spatele la el.
Bineinteles ca am glumit,dar el nu trebuie sa stie asta.
.
.
.
"Va multumim ca v-ati hotarat in sfarsit sa ne onorati cu prezenta dumneavoastra,domnilor."zic sarcastic fara sa ii privesc.
"E indispusa."o aud pe Lucy cum le sopteste.
"Serios?Nu ne-am dat seama de asta."spune Chase ironic."Iubito,inca esti suparata pe mine?"incearca sa ma atinga pe umar,dar ma dau la o parte.
"Tu ce crezi?"intreb prefacandu-ma nervoasa.
E amuzant...
Cum poti sa ii faci asta?Uite ce fata de catelus are...
Da,da...fata de lup,mai bine zis.
"Imi pare rau.Nu ar fi trebuit sa te las singura cu Lucy."
"Hei!Adica ce vrei sa spui cu asta?"intreaba sora sa.
"Ca nu ar fi trebuit sa o las aici cu tine.Toti cei din casa asta stiu cum reactionezi cand vin sarbatorile."pot pune pariu ca acum tocmai si-a dat ochii peste cap.
"Eu nu stiam cum e..."spun uitandu-ma urat la el.
"Macar acum ai aflat."incearca sa faca o gluma,dar devine serios din nou."Hai,iubito.Imi pare rau.Ce pot face ca sa ma ierti?"
"Nimic.Nu cred ca pot face asta..."pun in aplicare talentul actoricesc pe care l-am preluat de la Lucy.
"Poftim?"
"Bine...poate ca o voi face daca..."stau sa ma gandesc pentru cateva clipe."Imi vei face un tort de ciocolata."zambesc inocent si clipesc foarte des.
"Asta e fata mea."spune Lucy care se pare ca e mandra de mine.
"Ok...O sa ma duc doar pana sus sa-mi las geaca si sa ma schimb in ceva mai confortabil."
Nici macar nu am timp sa reactionez pentru ca deja era la jumatatea scarilor.
"Nuuu..."tipam amandoua la unison.
S-a cam zis cu surpriza...
Fug cat de repede pot si ma tin picioarele,dar era deja prea tarziu.
"Chase?"il strig cand vad ca nu se misca.
"Ce e asta?"intreaba pe un ton care nu mi se pare deloc uimit sau fericit.
"Cadoul meu de Craciun?"suna mai mult a intrebare.
"Ma intrebi asta?"
"Este cadoul meu de Craciun."spun de data asta mai sigura pe mine."Iti place?"intreb nestiind sigur daca vreau sa aud raspunsul sau nu.
"Glumesti,nu?"intreaba cu acelasi ton neutru.
"Nu?Da?"intreb incurcata lasand capul in jos.
"Imi place mult."
Isi asaza un deget sub barbia mea si imi impinge capul in sus pentru a il putea privi in ochi.
"Serios?"intreb nesigura.
"Normal.E cel mai frumos cadou primit vreodata.Multumesc."ma saruta tandru pe buze.
Probabil cel mai inocent sarut avut pana acum.Acum sunt sigura ca si el simte la fel pentru mine,pentru ca in acel sarut de cateva secunde a avut grija sa isi puna toate sentimentele.
"As fi vrut sa-l vezi putin mai tarziu,dar ma bucur ca iti place."zambesc fericita.
"Il iubesc.Imi aduce aminte de prima noastra intalnire."
"Asta am si vrut.Si cum iti place rasaritul si marea,am zis ca e mai bine sa pictez asta,decat sa pun o poza uriasa.Adica Lucy sa picteze,eu am venit doar cu ideea pentru ca nu ma pricep la asta.Sper ca nu te deranjeaza ca..."
"E perfect."imi sopteste dupa ce imi elibereaza buzele.
Tu esti perfect...
*****
Capitol nou!
Mai sunt cateva capitole.
Sper sa va placa!Astept pareri.
xoxo