Alexis Price
Ceasul desteptator de pe noptiera a inceput sa sune si imediat mi-am dat seama ca trebuie sa ma trezesc.Doamne, daca era ceva ce uram mai mult, era sa ma trezesc dimineata si sa-mi parasesc patul.Dupa ce am dat o lupta cu ceasul care tot suna si pe care-mi venea sa-l arunc de toti peretii am reusit sa ma ridic din pat si ma indrept spre dus.Dar, nu inainte sa ma prezint.
Ma numesc Alexis Price, am 18 si sunt din New York, mai exact din Manhattan.Sunt in ultimul an de liceu, am si un job, dupa scoala lucrez ca si intrusctor de aerobic, o pasiune de a mea.Alte pasiuni ar fi desenul, dansul si dreptatea.Da, dreptatea.Vedeti voi, tatal meu James Price, este unul dintre cei mai buni avocati ai orasului, nu de mult foarte cunoscut si in New York.Deci, pot spune ca de mica am fost la curent cu domeniul asta.Locuiesc cu el intr-un apartament rezidential in centrul Manhattanului, mai bine spus locuiesc pentru ca, din cand in cand mai pleaca in New York sau in alte orase pentru unele procese, si marea majoritatea a timpului sunt singura.
Mama a murit acum 7 ani si de-atunci relatia mea cu tata s-a aprofundat foarte tare.Inainte de asta nu eram chiar asa apropiati, el fiind ocupat cu serviciul, dar dupa moartea mamei, a fost nevoit sa se apropie mai mult si sa-i tina si locul in unele momente.Desi, credeti-ma pe la vreo 14-15 ani, aveam nevoie cu disperare de mama.In ciuda faptului ca pare cam tanar, ai putea spune ca i-ar lipsi vreo iubita sau, de ce nu chiar o alta sotie.Dar de fiecare data spune acelasi lucru:'nu e momentul' sau 'n-am timp de asa ceva'.E cel mai bun tata din lume, nici n-as putea cere ceva mai mult, pot spune chiar ca este prietenul meu cel mai bun, chair daca nu este langa mine mai mereu, stiu ca ma pot baza pe el.
Informatia asta o pastrez pentru mine, ca de nu, Abby si Harry ma vor calca pe cap.Da, Abby Wilson si Harry Styles,sunt prietenii mei cei mai buni.Ea si Harry, care de 2 ani de zile sunt iubiti.Eu si Abby eram prietene de la gradinita, dar in clasa intaia cand a aparut si Harry am fost de nedespartiti.Probabil din cauza accentului sau britanic,sau al gropitelor alea adorabile, nu stiu sigur, dar ma bucur ca a aparut in viata noastra.
In orice caz, viata mea nu este prea palpitanta.Nu sunt genul de fata rasfatata, in ciuda faptului ca sunt unul dintre copii 'bogati', sau petrecareata, insa sunt constienta de 2 trasaturi pe care le posed si care deobicei ma baga numai in belele.Orgoliul si incapatanarea.Probabil mostenite de la tata, nu stiu sigur, insa imi aduc si lucruri bune...cateodata.Tata spune ca mereu o vede pe mama prin mine.Acelasi par lung usor buclat, ochii caprui, pe care sincera sa fiu ii cam urasc si zambetul acela care spune el, taie respiratiile.Mda stiu, vorbeste ca un parinte.
Probabil va intrebati daca nu e si vreun iubit prin imagine.Nu, nu e.N-ar fi din cauza faptului ca as fi vreo muma padurii sau ceva.Dupa Harry, sunt cea mai atragatoare fata, asta bineinteles dupa Abby.Dar, oricum nu am gasit persoana potrivita.Am fost cu cativa din liceu, care s-au dovedit a fii niste tantalai sau dornici sa-mi intre in pantaloni.Si astfel, am ajuns la concluzia, ca e mai bine singura.Inca nu l-am gasit pe cel care sa ma faca sa tremur numai dintr-o privire, si sincera, nici nu cred ca-l voi gasi...prea curand.Dar cel putin am voie sa visez.
Dupa ce-am facut un dus mai rece, sa ma trezesc, am iesit si m-am indreptat catre dulap sa-mi aleg tinuta .Dupa o sesiune de 'n-am cu ce sa ma imbrac' si aruncat haine pe jos, am ales niste jeansi negrii, o bluza rosie in V si vesnicii mei conversi negrii.Mi-am uscat parul l-am pieptanat.N-aveam nevoie sa-i mai fac altceva.
Cobora in valuri pana aprope de talie, batand usor intr-un ciocolatiu mai deshis la soare.Cu machiajul, nu prea ma omoram.Doar niste rimel si putin gloss.Imi uram ochii pentru ca, cum am mai spus erau caprui si mi se pareau goi si neexpresivi.Pur si simplu, parca erau de culoarea rahatului.As fi dat orice sa-i am altfel.Albastrii cum ii are Abs, sau verde de smarald ca al lui Harry, care pur si simplu iti taiau rasuflarea.Dar na, nu le poti avea pe toate.
Am coborat jos si l-am gasit pe tata in bucatarie, punand cafea in cani.In ultimul timp ceva il deranja si nu voia sa-mi spuna ce.Arata mai obosit ca oricand si parea foarte stresat.
-Neata, tata.Am spus, zambindu-i.
-Neata scumpo.Cafea? S-a uitat la mine ca deobice, cu ochii sai blanzi, care pur si simplu imi topeau inima.
-Mai intrebi.Am zambit luand o gura din cafeaua fierbinte.Eram pe cale sa-l intreb ce-l stresa atat de tare, cand era sa ma frig cu cafeaua, din cauza soneriei de la usa.
-Oh, se pare ca Abby si Harry au ajuns.A spus tata.
-Mda, asa se pare.Se pare ca de data asta, scapase de interogatoriu.Ei bine tata, diseara nu mai scapi, mi-am spus in gand.
-Ok, hai ca plec, nu vreau sa intarzii.
-Bine ai grija Alex si apropo, diseara vreau sa discutam ceva important.S-a uitat la mine serios.
Se pare ca-mi citise gandurile.Chair eram curioasa de ce avea sa-mi spuna.
-Bine, am plecat.La revedere!
-Pa scumpo!
Am fugit catre usa si i-am gasit pe cei doi porumbei, in plina sesiune de 'make out' in pragul usii.Of, ce mi-as fi dorit so fi deschis tata usa, as fi fost pe jos de ras.
-Buna dimineata si voua, indragostitilor.Cand m-au auzit s-au retras din senin si se uitau la mine cu ochii cat cepele.
-Oh, neata Alex.A zambit Harry, aratandu-si gropitele.Era absolut adorabil, ma bucuram tare mult pentru Abby sa aiba pe cineva ca Harry.
-Am intrerupt ceva? Am intrebat, cu gandul sa-i tachinez.
-Uh, nu, i-ii aranjam buclele, se pare ca n-a avut timp sa se pieptene.A spus Abby, evident rusinata ca-i prinsesem.
-Mda sigur, cu limba adanc pe gat.Harry se inrosise mai ceva ca un rac.Doamne, cateodata era asa de timid.
-Da bine, haideti, mai avem si ore.Am spus, incercand sa-i scutesc de situatie.
Am plecat spre scoala, insa gandul imi zbura la tata.Oare ce avea sa-mi spuna?
James Price
Alexis a plecat la scoala, iar eu eram tot mai stresat.Cum puteam sa-i spun ca datorita unui caz, m-am ales cu mafia pe urmele mele.Imi era foarte frica, pentru ca, pentru ca stiau de existenta ei, si era posibila vitcima, ar vedeau ca pe o slabiciune,si asa, m-ar lovi unde ar durea cel mai tare si era adevarat.N-as fi suportat gandul sa fie luata de langa mine, sau mai rau sa pateasca ceva din cauza mea, care s-o coste viata.Asa ca m-am sfatuit cu alti colegi de ai mei si am ajuns la concluzia ca, ar trebui sa aiba pe cineva in permanenta cu ea.Nu-mi doream sa ajung la asta, dar era singura cale.
Majoritatea cazurilor necesitau plecarea mea de acasa,asta insemna ca ea, era majoritatea timpului singura.Se descurca foarte bine, insa acum nu mai puteam risca sa o las nesupravegheata.
Asa ca am apelat la o agentie de securitate si am cerut cel mai bun agent.Deja stabilisem ca isi va incepe treaba de maine cand ajungea, deoarece venea tocmai din Londra. Tot ce trebuia sa fac, era sa-i spun lui Alex.Deja stiu cum va reactiona, dar trebuie sa inteleaga ca-i vreau binele.Probabil si-a dat sema ca ceva e-n neregula, pentru ca de cateva zile, incercam sa rezolv problema cu mafia si sa fiu cat mai des pe-acasa, pana cand va sosi bodyguardul.
Am fost sceptic la inceput, e adevarat, dar mi-am dat seama ca alta solutie nu este si asa stiu ca va fi protejata in lipsa mea.Doamne, sper sa nu reactioneze prea rau.
Alexis Price
Orele au trecut foarte repede, in ciuda faptului ca aproape la fiecare ora am avut test, am trecut cu bine si peste ziua de azi, cred.Acum eram cu Harry si Abby in masina, insa mintea mea, era in alta parte.Ma gandeam la discutia pe care urma sa o am cu tata cand ajung acasa.Oare a aparut femeia care sa-i preia locul mamei?Mai am vreo sora sau vreun frate de care nu stiu?Parea asa de serios, incat ma face sa-mi fac tot felul de scenarii negative.
-Aleeex, esti cu noi? a intrebat Abby, evident enervata ca probabil ma strigase de ceva vreme, dar eu ma tot uitam in gol.
-Da, sunt.Scuze, ma tot gandesc la ce-are sa-mi zica tata.
-Adica? a intrebat Harry.
-Mi-a spus ca are sa-mi spuna ceva important cand ajung acasa, si parea foarte serios.Mi-am trecuta mana prin par, uitandu-ma pe geam.
-Cine stie, poate vreo iubita ceva...Chiar nu stiam cum voi reactiona.Adica, a fost singur atata timp, gandul ca ar putea aparea o alta femeie, ma incanta si nu prea.Dar totusi, ar trebui sa fiu intelegatoare, desi, daca e vreuna care vrea sa-l sece de bani sau care vrea s-o strig 'mama', sau vreo scorpie, o sa zboare numai decat.Nici nu realizasem ca eram deja in fata cladirii,iar Abby si Harry asteptau sa cobor din masina.Mi-am luat la revedere si m-am indreptat spre casa, pregatita de orice.
Cand am intrat, am fost intampinata de-un miros frumos de mancare.Mirosul m-a condus pana in bucatarie unde l-am vazut pe tata, scotand din cuptor o tava de legume cu carne.Eram surprinsa intr-un mod placut.Deobicei, comandam o pizza sau mancare chinezeasca si cam asta era cina.Daca avea de gand sa ma santajeze, reusea din plin.
-Hei, scumpo nu te-am auzit intrand. A spus tata, surprins sa ma vada.Imi placea foarte mult sa-l vad in bucatarie gatind.Pentru o clipa m-am simtit din nou copil, asteptand sa stam toti la masa si sa povestim ce-am facut pe parcusul zilei.Dar am fost trezita la realitate de tata care-si misca buzele, in semn ca vorbea, iar eu nici macar nu-l ascultam.
-Scuze, ai spus ceva?am intrebat, confuza.
-Da, am spus sa pui farfuriile si tacamurile pe masa.
-Oh, ok.Am dat din umeri.
Am pus farfuriile si tacamurile, dar nu inainte sa ma schimb in niste pantaloni de trening si un tricou mai larg.Am coborat inapoi, gata pentru cina.Trebuia sa recunosc, imi era cam foame.
-Ok, deci.Am spus asezandu-ma la masa.-Ce e asa de important incat ai pregatit cina?
-Oh, nimci deosebit, am simtit nevoia, pur si simplu.O sa vorbim dupa ce mancam, nu vreau sa se raceasca prea tare.
-Oh, bine.Am spus, desi muream de nerabdare sa-mi spuna odata.
Am inceput sa mananc, iar tensiunea in camera crestea de-a dreptul.Ma jur, cred ca o puteam taia cu cutitul.Dar am incercat sa fiu rabdatoare si sa nu par prea emotionata sau nervoasa.Am dus farfuriile la chiuveta si l-am urmat pe tata apoi in living.
-Draga mea, am nevoie sa ma asculti cu mare atentie.Nu pot sa-ti spun prea multe, crede-ma cu cat stii mai putin cu atat mai bine.Problema este ca, de curand am aflat ca siguranta noastra, e pusa in pericol.
Ma uitam la el putin socata.Bun, deci nu era vorba de vreo femeie, in schimb siguranta noastra?
-Ce vrei sa spui mai exact?Sincera, imi era cam frica de raspuns, dar totusi, cat de rau putea fi?
-De cand eu nu sunt prea prezent acasa, iar tu esti mai mult singura, m-am gandit ca ar trebui-
-Stai asa .De ce siguranta noastra e pusa in pericol?M-am trezit putin la realitate.
El a suspinat privindu-ma in ochi.Se vedea ca-mi ascundea ceva, ceva rau si totusi voiam si nu voiam sa stiu.
-Asculta-ma, e mai bine sa stii cat mai putin, incerc sa rezolv cat mai repede situatia, dar pana atunci, singura solutie ca sa stiu ca esti protejata, este sa ai pe cineva in permanenta cu tine.Asa ca, ti-am angajat un bodyguard care o sa te insoteasca oriunde, si o sa stea aici cat eu lipsesc.
-Poftim?Asteptam sa zica ceva de genul 'glumeam', dar el era inca serios.
-Ce?Bodyguard?Tata, cred ca glumesti.
-Nu, sunt foarte serios, deja am vorbit.O sa soseasca maine si va locui aici.In curand o sa plec, si nu pot risca sa te las singura.
-Tata, nu cred ca intelegi, nu vreau niciun bodyguard.Pana acum m-am descurcat foarte bine si singura, de cand numai pot face, pana acum n-ai avut vreo problema.Si pe bune acum, bodyguard?De ce nu-ti iei si tu unul?
-Alexis.Aoleu, acum era serios.Deobicei imi spunea Alex, dar cand imi spune tot numele clar era groasa treaba.Si totusi, nu voiam sa mai aud.Auzi, bodyguard.
-Vreau sa te stiu in siguranta, nu incerca sa te impotrivesti pentru ca nu e cale de intoarcere.
-Dar nu e corect!De ce nu pot sa aleg, cand e vorba de mine?Eram foarte suparata.Nici macar nu se consultase cu mine sa vada ce-am de zis si hop asa, bodyguard.O parte din mine inca se intreba cat de serioasa e situatia asta incat a chemat un bodyguard, sau cand vine partea cand rade si-mi spune ca a fost o gluma proasta.
-Nu e nimic de ales aici.E singura solutie, care nu va schimba lucrurile...prea tare.Nu ai de ce sa-ti faci probleme, nu te va deranja cu nimic, nici n-o sa-i simti prezenta.
-Oh da, ai uitat partea cand ai spus ca o sa stea dupa mine mereu.Probabil o sa fiu singura doar la toaleta.
-Ceea ce e bine, pentru ca nu vreau sa fii singura.
-Serios tata, nu vreau bodyguard.Tot continuam foarte serioasa, sperand sa se razgandeasca, dar deja stiam ca nu va da inapoi.
-Alex, nu te mai impotrivi.De data asta ridicase putin vocea, si ma scotea si mai rau din sarite.Deja am decis.Vine maine si gata.
-Bine.Am spus ridicandu-ma.
-Atunci si eu m-am decis.Mai pe scurt, nu vreau niciun bodyguard, asa ca din partea mea, poate sa pazeasca casa sau maturile, pentru ca dupa mine nu-l vreau.
Si cu asta am plecat in camera mea, trantind usa cu putere.Off, preferam varianta cu vreo iubita in peisaj, decat un bodyguard dupa coada mea.
Ugh, i hate my life!
Primul capitol :) Da, stiu ca-i plictisitor, dar hei e de introducere.